Pagina verde. EcoNews ZF

Apele Române vrea să schimbe criteriile de performanţă pentru membrii CA a ESZ Prahova

Administraţia Naţională „Apele Române”, în calitate de acţionar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., prin adunarea generală a acţionarilor, propune către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice - AMEPIP modificarea indicatorilor de performanţă pentru membrii consiliului de administraţie al ESZ Prahova, pentru mandatul 2025–2029. „Demersul are ca obiectiv consolidarea criteriilor de performanţă economică şi operaţională, printr-o evaluare mai clar orientată către eficienţă financiară, continuitatea serviciilor publice şi buna administrare a resurselor de apă”, se arată într-un comunicat al Apelor Române.  În prezent, membrii consiliului de administraţie al ESZ Prahova, numiţi pentru un mandat de patru ani, sunt evaluaţi pe baza a două categorii de indicatori de performanţă: indicatori financiari, cu o pondere de 25%, şi indicatori nefinanciari, cu o pondere de 75%. Propunerea Administraţiei Naţionale „Apele Române” vizează reaşezarea acestor ponderi, astfel încât indicatorii financiari să reprezinte 60% din evaluare, iar indicatorii nefinanciari 40%, se arată în comunicat. Cea mai importantă modificare propusă priveşte creşterea ponderii indicatorului referitor la rata de creştere anuală a profitului de la 5%, cât este în prezent, la 15%. „Această ajustare reflectă necesitatea unei orientări mai ferme către performanţă economică, sustenabilitate financiară şi utilizarea eficientă a resurselor societăţii. Totodată, în categoria indicatorilor nefinanciari aferenţi serviciilor publice, ANAR propune creşterea ponderii indicatorului privind gradul de asigurare a livrărilor de apă către clienţi şi diminuarea nivelului total al pierderilor de apă la 30%.“

„Prin această modificare, accentul este pus pe calitatea serviciului public, siguranţa alimentării cu apă şi reducerea pierderilor din sistem”.  În ceea ce priveşte indicatorul de performanţă nefinanciară privind guvernanţa corporativă, Administraţia Naţională „Apele Române” propune reducerea ponderii acestuia de la 25% la 4%. Acest indicator include, între altele, numărul reuniunilor CA organizate anual.

 

Studenţii Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca transformă textile reutilizate în proiecte creative

Studenţii din cadrul Departamentului arte textile – design textil al Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca vor participa la ateliere şi proiecte dedicate sustenabilităţii în industria textilă, în baza unui parteneriat încheiat recent între universitate şi Humana People to People România.  Activităţile vor include exerciţii practice de reutilizarea creativă a textilelor second-hand furnizate de magazinele Humana, precum şi iniţierea în principiile sustenabilităţii în modă şi economia circulară. Studenţii vor avea ocazia să lucreze direct cu materiale existente şi să exploreze în mod aplicat alternative mai responsabile în designul textil. Pentru studenţii noştri, contactul direct cu mediul profesional şi cu practicile sustenabile din industrie este esenţial, deoarece formarea lor care are la bază dezvoltarea unor competenţe creative trebuie să fie în strânsă legătură cu asumarea unui rol responsabil în viitorul designului. Ei vor deveni profesionişti care vor lua decizii importante legate de materiale, procese de producţie, consum de resurse şi impact asupra mediului, iar această perspectivă trebuie construită încă din timpul studiilor", a declarat conf. univ. dr. Livia Petrescu, directoarea Departamentului arte textile – design textil. „În primul an de colaborare cu mediul academic, am remarcat cât de important este ca studenţii să poată înţelege şi aplica practic principiile sustenabilităţii în ceea ce ştiu ei să facă cel mai bine - designul, fie că vorbim de design de modă sau design textil. Să aleagă articole dintr-un magazin second-hand şi să le transforme într-un obiect creativ sau într-o piesă textilă reinterpretată este un exerciţiu care completează foarte bine partea teoretică“, a declarat Mădălina Corciu, PR şi CSR manager la Humana People to People România. Humana People to People SRL a fost înfiinţată în România în 2006 şi în prezent are peste 300 de angajaţi, operând 40 de magazine second-hand la nivel naţional.

 

Cum arată bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu: suma de 1,5 miliarde de lei, destinată extinderii şi modernizării sistemelor de apă şi canalizare

Guvernul României a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2026, un buget construit pe trei direcţii majore: continuarea programelor deja aflate în derulare, susţinerea investiţiilor preluate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi lansarea unor noi programe strategice dedicate tranziţiei verzi, infrastructurii energetice şi dezvoltării durabile.  AFM va deschide în anul 2026 noi sesiuni de finanţare pentru investiţii esenţiale în infrastructura publică şi tranziţia verde. Cea mai mare alocare, de 1,5 miliarde de lei, este destinată extinderii şi modernizării sistemelor de apă şi canalizare, în vederea creşterii accesului populaţiei la servicii publice moderne şi eficiente. În paralel, Programul Rabla pentru persoane fizice beneficiază de un buget de 300 de milioane de lei, destinat susţinerii înnoirii parcului auto naţional prin achiziţia de vehicule mai eficiente şi mai puţin poluante, inclusiv electrice şi hibride. Printre principalele noutăţi ale bugetului AFM pentru 2026 se află lansarea programului dedicat bateriilor pentru prosumatori şi stocării energiei, finanţat cu 400 de milioane de lei. Investiţia urmăreşte integrarea eficientă a energiei regenerabile în sistemul energetic naţional şi dezvoltarea unei infrastructuri energetice moderne şi reziliente. Tot în categoria programelor noi intră şi programul pentru împăduriri, cu o alocare de 250 de milioane de lei, destinat reconversiei terenurilor degradate, extinderii suprafeţelor împădurite şi reducerii riscului de deşertificare. Pentru modernizarea sistemelor de iluminat public stradal eficient energetic sunt alocate 700 de milioane de lei, investiţiile urmând să contribuie la reducerea consumului de energie, a costurilor administraţiilor locale şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acelaşi timp, AFM va susţine cofinanţarea proiectelor realizate prin Programul LIFE, pentru care este prevăzut un buget de 10 milioane de lei. În ceea ce priveşte proiectele preluate din PNRR şi continuate prin AFM, finanţările vizează în principal dezvoltarea infrastructurii necesare economiei circulare şi gestionării moderne a deşeurilor. Astfel, pentru insulele ecologice digitalizate sunt alocate 160 de milioane de lei, pentru centrele de colectare cu aport voluntar 177,5 milioane de lei, iar pentru centrele integrate de colectare separată destinate aglomerărilor urbane 98 de milioane de lei. În domeniul gestionării deşeurilor agricole continuă şi investiţiile pentru infrastructura de gestionare a gunoiului de grajd, pentru care sunt prevăzute 183 de milioane de lei.