Pagina verde. EcoNews ZF

Studiu: cantitatea de deşeuri importate a crescut de 19 ori din 2008

Cantitatea totală de deşeuri importate de România a crescut de aproape 19 ori în perioada 2008 – 2024, la peste 865.000 de tone, arată o analiză publicată de Clean Recycle, organizaţie de transfer de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje. Categoriile care au înregistrat cele mai mari creşteri au fost hârtia, materialele plastice, metalele şi textilele. În 2008, cantitatea de deşeuri importate reprezenta aproximativ 46.600 de tone, iar până în 2024, cantitatea a crescut la 865.000 de tone. De asemenea, valoarea deşeurilor importate a crescut de la aproximativ 28,8 milioane de euro la peste 451 milioane de euro, conform analizei Clean Recycle, bazată pe datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În perioada analizată, România a înregistrat o creştere semnificativă a importurilor de deşeuri din categorii precum hârtie, materiale plastice şi metale, mai arată analiza Clean Recycle. La nivelul anului 2024, importurile de deşeuri din materiale plastice au ajuns la aproximativ 74.000 de tone, faţă de circa 6.000 de tone în 2008. În cazul deşeurilor din hârtie, volumele au crescut de la 11.883 de tone (în 2008) la 47.422 de tone (în 2024), în timp ce importurile de deşeuri metalice au înregistrat o evoluţie semnificativă, de la 23.819 tone la 269.238 de tone.

Însă, un semnal de alarmă este dat de faptul că România este pe ultimul loc în rândul ţărilor din Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor de ambalaje, cu un procent de 41,04%, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică. Totuşi, până în 2027, ţările membre sunt obligate să aibă o rată de reciclare a deşeurilor de ambalaje de cel puţin 70%.

 

Apele Române, investiţii de 37 mil. lei în trei obiective hidrotehnice

Apele Române vor investi în acest an peste 37 de milioane de lei în trei obiective hidrotehnice importante din judeţele Timiş, Harghita şi Sălaj, pentru creşterea siguranţei barajelor, reducerea riscului de inundaţii şi protejarea comunităţilor din aval. Lucrările vizează barajul şi acumularea Surduc, barajul şi acumularea Frumoasa şi Polderul Cuceu, infrastructură esenţială pentru alimentarea cu apă, atenuarea viiturilor, protecţia localităţilor şi reducerea pagubelor produse de fenomene hidrologice extreme. Cele trei proiecte au o valoare totală de aproximativ

186,8 milioane de lei, iar finanţarea alocată în 2026 permite continuarea etapelor importante de proiectare şi execuţie, conform datelor publicate de Ministerul Mediu. Aceste zone sunt unele în care riscul hidrologic este semnificativ: pe râul Gladna, în zona Fârdea–Surduc, au fost înregistrate în trecut episoade de inundaţii şi avertizări hidrologice severe, cu zeci de gospodării şi sute de oameni afectaţi în 2020 şi 2022, iar în zona Jibou–Apa Sărată documentele de risc indică vulnerabilităţi la inundaţii pe cursuri de apă şi torenţi.

Aceste investiţii sunt necesare tocmai pentru ca astfel de fenomene să producă pagube cât mai mici pentru oameni, gospodării şi infrastructura locală. În total, aceste investiţii contribuie la protejarea a peste 20.000 de oameni, la reducerea pagubelor produse de inundaţii şi la creşterea siguranţei infrastructurii hidrotehnice, conform Ministerului Mediului.

 

OilRight, proiect de economie circulară din Timişoara, a colectat 3.300 kg de ulei alimentar în acest an

OilRight, un proiect de economie circulară din Timişoara care transformă uleiul alimentar uzat pe care îl colectează în lumânări parfumate şi materie primă pentru biodiesel, a colectat deja 3.300 kg de ulei alimentar uzat în acest an. Până acum a reuşit să transforme peste 60.000 de litri de ulei în produse care pot fi folosite, conform ultimelor date.  Practic, de la lansarea proiectului în 2020 şI până în a doua parte a anului 2025, OilRight a realizat peste 25.000 de lumânări parfumate. Uleiul care nu este potrivit pentru realizarea lumânărilor este vândut mai departe către parteneri care produc mai departe, pe lanţ, biodiesel. Astfel, din 2020, compania a contribuit la producerea a peste 50.000 kg de biodiesel. Prin acest proces au fost evitate poluarea a aproximativ 60.000 metri cubi de apă, resursă vitală pentru comunităţi şi pentru mediu, şi emiterea a 100 tone de CO2, conform reprezentanţilor companiei.

Recent, compania a lansat brandul de lumânări buniz. OilRight este o întreprindere socială din Timişoara care colectează ulei alimentar uzat şi îl transformă în lumânări parfumate şi materie primă pentru biodiesel, fondatorii fiind Roxana Damaschin-Ţecu, Munteanu Ana-Maria, Zoltan Szoverdfi şi Ursoi Alina. Investiţia lor a fost de 100.000 de euro, un grant european de start-up atras prin Acceleratorul de întreprinderi sociale, sumă la care s-au adăugat 15.000 de euro din surse proprii şi încă 8.000 de euro atraşi în urma unei campanii de crowdfunding, conform datelor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

 

Cum se pot proteja oraşele de valurile de căldură?

Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice a publicat un articol tehnic adresat autorităţilor publice locale, cu recomandări concrete pentru ca oraşele să fie mai bine pregătite în faţa verilor tot mai fierbinţI, arată datele de la Ministerul Mediului. Practic, autorităţile locale trebuie să amenajeze spaţii de răcorire accesibile populaţiei în clădiri publice, să extindă accesul la apă potabilă în spaţiul public, să valorifice lacurile şi râurile ca zone de răcorire şi recreere. Mai mult, ar trebui să adapteze staţiile de transport şi spaţiile publice pentru reducerea expunerii la căldură. Iar pe termen mediu se recomandă extinderea spaţiilor verzi şi a coridoarelor umbrite, adaptarea şcolilor, spitalelor şi a altor clădiri publice la temperaturi extreme şi crearea de sisteme locale mai eficiente de avertizare şi comunicare.

În vara anului 2024, 63 din cele 92 de zile au fost afectate de valuri de căldură. În lunile iulie şi august s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare asociate temperaturilor extreme, conform datelor de la Ministerul Mediuliui. În 2025, episoadele severe de caniculă au început încă din luna iunie, iar în sudul şi vestul ţării temperaturile au depăşit 40°C. Datele climatice confirmă că verile din România devin tot mai calde.