Pagina verde. EcoNews ZF

♦ Circulad’OR a lansat o aplicaţie pentru gestionarea cerinţelor noilor regulamente europene

Circulad’OR , companie care oferă servicii de consultanţă în economie circulară companiilor, a lansat Yvora, o aplicaţie dezvoltată integral în România pentru gestionarea operaţională şi strategică a tuturor cerinţelor din Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (PPWR). Platforma se adresează tuturor companiilor care introduc produse ambalate pe piaţa Uniunii Europene. Aplicaţia gestionează registrul EPR şi obligaţiile de raportare pe fiecare piaţă, reflectă specificul local (AFM, SGR/RetuRO) şi este conectată la parcursul pe termen lung al PPWR. Practic, fiecare producător, importator sau distribuitor de produse ambalate, indiferent de dimensiune, intră sub incidenţa regulamentului din 12 august 2026. Circulad’OR SRL este compania care a dezvoltat Yvora, parte a grupului Reciclad’OR, companie care are astăzi peste 1.300 de parteneri - producători, importatori, retaileri, care activează în sectoare precum retail, producţia de băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice, cosmetice, electrice, dar şi de ciment sau din industria farmaceutică.

 

♦ Studiu: rata de reciclare a dozelor s-a dublat în ultimii trei ani

Rata naţională de reciclare a dozelor de aluminiu a ajuns la 75% în 2025, de peste două ori mai mare faţă de 2022, când datele Comisiei Europene indicau doar 35%. Studiul global Every Can Counts 2025, realizat pe un eşantion de peste 16.000 de participanţi din 16 ţări, dintre care 1.013 în România, arată însă că românii îşi doresc mai mult de la actul reciclării. Trei din patru români (75%) declară că ar recicla mai mult dacă experienţa ar fi mai plăcută sau mai interactivă, prin recompense, jocuri sau aplicaţii care să monitorizeze şi să celebreze reciclarea. În paralel, românii se numără printre cei mai implicaţi consumatori din lume: 71% se simt personal responsabili pentru reciclare, cel mai mare procent la nivel global, iar 91% consideră că producătorii ar trebui obligaţi să folosească ambalaje complet reciclabile sau realizate din materiale reciclate. Datele arată o piaţă pregătită pentru mai mult decât colectarea automată: românii vor puncte de returnare mai accesibile (38%) şi un proces mai rapid (41%), dar mai ales o experienţă care să dea sens gestului. „Faptul că tot mai multe branduri aleg doza de aluminiu este o veste bună pentru circularitate. Este un ambalaj reciclabil la infinit şi deja colectat pe scară largă, ceea ce înseamnă că fiecare doză poate deveni, la propriu, o altă doză, în doar 60 de zile. Când oamenii văd cât de aproape este bucla şi cât de repede se închide, reciclarea devine un gest cu sens. Asta ne propunem la Every Can Counts: să apropiem circularitatea de oameni, astfel încât fiecare doză să conteze cu adevărat", spune David Van Heuverswyn, global director of Every Can Counts.

 

♦ Ministerul Mediului pune în consultare publică proiectul Catalogului naţional al zonelor prioritare pentru biodiversitate

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat în consultare publică, proiectul de Ordin privind aprobarea Catalogului naţional al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Proiectul este rezultatul consultărilor purtate cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu reprezentanţii fermierilor şi ai sectorului agroalimentar, precum şi cu administratorii terenurilor. Soluţia propusă urmăreşte un echilibru între obiectivele de conservare, activităţile economice şi nevoile comunităţilor locale. Catalogul cuprinde suprafeţe care beneficiau deja de un regim ridicat de protecţie: zone de protecţie strictă şi integrală din parcurile naţionale şi naturale, zone strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, rezervaţii şi monumente ale naturii, păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum şi păduri virgine şi cvasivirgine. Acestora li se adaugă păduri proprietate publică a statului pentru care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi-a exprimat acordul să fie introduse ca zone prioritare pentru biodiversitate. Proprietăţile private îşi păstrează regimul juridic actual, iar în zonele cu management activ, cadrul legal permite păşunatul, cositul şi celelalte activităţi tradiţionale, în acord cu obiectivele de conservare.

„Protejarea patrimoniului natural şi respectarea comunităţilor locale trebuie să meargă împreună. Am discutat cu reprezentanţii sectorului agricol, cu Ministerul Agriculturii şi cu administratorii terenurilor şi am construit o soluţie echilibrată. Catalogul include suprafeţe care aveau deja un regim ridicat de protecţie şi păduri ale statului pentru care Romsilva şi-a exprimat acordul. În acelaşi timp, îndeplinim un jalon important din PNRR şi protejăm fondurile europene alocate României”, a declarat ministra mediului, apelor şi pădurilor, Diana Buzoianu. Proiectul contribuie direct la îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR – „Intrarea în vigoare a actului sau actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecţie strictă”. Valoarea maximă a corecţiei financiare asociate acestui jalon ajunge la 25,69 milioane de euro. Conceptul european de „zone de protecţie strictă” a fost preluat în legislaţia naţională sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, deoarece cadrul juridic românesc consacra deja categoria zonelor de protecţie strictă, cu un regim specific. Noua denumire delimitează clar cele două concepte şi permite includerea atât a suprafeţelor cu protecţie strictă, cât şi a celor cu management activ. Documentaţia a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române şi a fost avizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

♦ Ministerul Economiei prelungeşte termenul de depunere a proiectelor pentru SME Eco-Tech până la 24 septembrie

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) prelungeşte termenul de depunere a cererilor de finanţare în cadrul programului SME Eco-Tech până la 24 septembrie 2026, ora 20:00. SME Eco-Tech este un instrument de finanţare dedicat transformării verzi şi digitale a întreprinderilor mici şi mijlocii din industria prelucrătoare. Programul este finanţat din cea de-a doua contribuţie elveţiană nerambursabilă acordată României în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român (PCER 2), cu un buget total de 288,8 milioane de lei (54 milioane CHF), din care 70% reprezintă contribuţia Confederaţiei Elveţiene. Sprijinul financiar este mixt: un grant nerambursabil de maximum 40% din valoarea investiţiei (dar nu mai mult de 267.240 lei) şi un credit bancar de minimum 60%, contractat la una din băncile partenere selectate de MEDAT. Valoarea minimă a unui proiect este de 668.100 lei.

Categoriile de investiţii finanţate includ: echipamente de generare a energiei regenerabile – panouri fotovoltaice, eoliene, pompe de căldură, instalaţii geotermale; tehnologii de colectare, reciclare şi reutilizare a deşeurilor; sisteme digitale de eficienţă energetică şi monitorizare a resurselor; pachet digital – site, echipamente IT, softuri, semnătură electronică; alte echipamente tehnologice necesare activităţii de producţie. Condiţia obligatorie este că minimum 40% din cheltuielile eligibile ale fiecărui proiect trebuie să fie reprezentate de investiţii în echipamente verzi sau digitale. Pot aplica întreprinderile mici şi mijlocii cu capital 100% privat, active în sectoarele industriei prelucrătoare (industria alimentară, textile, chimie, IT, metalurgie, mobilă, farmaceutică, producţie de echipamente electrice şi electronice şi altele), înregistrate cel târziu la 31 decembrie 2021, fără datorii la bugetul de stat. Fiecare beneficiar se angajează să creeze cel puţin un loc de muncă pe perioadă nedeterminată şi să menţină activitatea şi numărul de angajaţi pe toată durata programului, până la 31 mai 2029.