Pagina verde. Ce îl sfătuiesc peisagiştii pe Nicuşor Dan să facă pentru a „resuscita“ parcul Cişmigiu? „Singura soluţie este realizarea registrului spaţiilor verzi. Este o mare greşeală cultura peticitului“

♦ Cişmigiul este administrat de ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti), aflată în subordinea Primăriei Capitalei (PMB), cu sediul chiar vizavi de parc ♦ În iulie 2022, ALPAB a fost amendată cu 20.000 de lei de comisarii de mediu, dar şi de Direcţia de Sănătate Publică, pentru iarba necosită, arborii netoaletaţi şi băncile murdare pe care inspectorii le-au găsit în parc ♦ Un registru verde ar include informaţii în timp real despre toate elementele care intră în alcătuirea unui spaţiu verde ♦ O bancă de calitate costă între 700 şi 1.500 de euro, astfel că reabilitarea parcului implică şi sume consistente de bani, pentru a fi dublată şi de rezistenţă în timp.

Administraţia şi peisa­gistica sunt cele două elemente-cheie de care depinde revigorarea unuia dintre parcurile emblematice ale Bucureştiului, Grădina Cişmigiu, cândva o adevărată bijuterie a oraşului. Neîngrijit şi lăsat în paragină, deşi reprezintă, practic, priveliştea de fiecare zi din biroul primarului Capitalei, instituţia avându-şi sediul chiar vizavi de Cişmigiu, acest parc central are nevoie de un set concret şi bine pus la punct de măsuri şi de schimbări pentru a-şi recăpăta strălucirea.

„Curăţarea aleilor, toaletarea arborilor şi buna administrare a spaţiilor conexe din parc nu sunt sfaturi care ţin de vreo expertiză specială, ci de bun-simţ“, spune Mihaela Puşnava, fondatoarea Agorapolis, un business care contribuie la dezvoltarea oraşelor smart (inteligente) prin proiectare urbană şi realizează planuri urbanistice zonale şi generale pentru mari localităţi din ţară.

Cişmigiul este administrat de ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti), aflată în subordinea Primăriei Capitalei (PMB), la fel ca Herăstrăul (în prezent parcul Regele Mihai I), un alt parc ajuns în degradare. Coşurile de gunoi rupte, băncile neîntreţinute şi murdare, copacii netoaletaţi, iarba necosită, aleile crăpate şi mizeria sunt elementele care compun astăzi imaginea parcului Cişmigiu.

În iulie 2022, ALPAB a fost amendată cu 20.000 de lei de comisarii de mediu, dar şi de Direcţia de Sănătate Publică, pentru iarba necosită, arborii netoaletaţi şi băncile murdare pe care inspectorii le-au găsit în parcul de pe bulevardul Regina Elisabeta. Băncile şi foişoarele au fost găsite rupte şi murdare, locurile de joacă pentru copii prezentau risc de accidentare, iar aleile parcului erau deteriorate, cu gropi şi crăpături în asfalt.

„Cred că se poate administra un parc cu un pic de bunăvoinţă de către ALPAB sau de către oricare actor public, nu e fizică nucleară totuşi. Orice spaţiu public, ca să trăiască, are nevoie de câteva elemente: umbră pe timpul verii, zone de poiană/peluze, vizibilitate, întrunire, un parcurs şi o serie de atractori, adică puncte de atracţie precum zone de alimentaţie publică, diverse elemente naturale, zone de activităţi, iluminat adecvat pe timpul nopţii, pentru a crea sentimentul de siguranţă în spaţiul public, să fie primitor, să fie utilizabil în mod liber. Astfel, comunitatea îl poate percepe ca pe un spaţiu al său şi poate să-l şi îngrijească“, mai spune Mihaela Puşnava.

Cişmigiul are deja multe dintre aceste elemente, însă poate primi o serie de mici detalii noi, care să îi permită o utilizare mai contemporană.

În august 2021, Asociaţia Peisagiştilor din România (AsoP) – Filiala Bucureşti a propus Primăriei Municipiului Bucureşti să preia gestionarea Parcului Cişmigiu pentru a genera un exemplu de bună practică pentru realizarea unui registru al spaţiilor verzi şi a unui plan de gestionare. Soarta Cişmigiului a rămas însă tot în mâinile ALPAB, care, împreună cu Primăria Bucureşti, continuă să ignore nevoia de reabilitare a parcului.

„Sfaturile pe care specialiştii le dau de ani de zile reprezentanţilor administraţiei publice în scris sau în întâlnirile prilejuite de PMB/ ALPAB sunt ignorate permanent. Prin urmare, în prezent găsim inutil orice demers de acest fel. Singura soluţie viabilă pentru a salva parcul Cişmigiu este realizarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi pentru Municipiul Bucureşti şi a planului de gestionare necesar pentru această grădină istorică“, spune Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România – Filiala Bucureşti.

Un asemenea registru ar include informaţii în timp real despre toate elementele care intră în alcătuirea unui spaţiu verde, adică atât elemente vegetale (arbori, arbuşti, liane, plante erbacee), cât şi bănci, sisteme de irigat, sisteme de iluminat, alei, construcţii utilitare sau decorative, apă.

„Un astfel de instrument de gestionare asigură predictibilitate în gestionarea spaţiului verde, permiţând administraţiei publice să realizeze un plan de gestionare şi să îşi bugeteze corect cheltuielile specifice fiecărui an de exploatare din viaţa unui parc cum este Cişmigiul, de exemplu. Astfel, iarba este tăiată, arborii sunt îngrijiţi, băncile sunt reparate, lacul este întreţinut atunci când trebuie, conform prevederilor din planul de gestionare, şi nu atunci când se alocă buget în acest sens în urma îngrijorărilor exprimate de locuitori pe reţelele de socializare“, mai spune Diana Culescu.

Ea mai adaugă şi că, pe 12 noiembrie 2021, asociaţia pe care o conduce a participat la o întâlnire propusă de PMB pentru a discuta despre ce este necesar să fie făcut pentru a remedia situaţia din Cişmigiu. Nici până astăzi reprezentanţii PMB şi ALPAB nu au dezvoltat nicio acţiune concretă pornind de la propunerile discutate.

„Gestionarea parcului continuă să se rezume la măturarea aleilor, golirea coşurilor de gunoi şi tăierea ierbii, adică acţiuni care ţin de salubritate şi nu pot genera cu adevărat o gestionare coerentă a celui mai emblematic spaţiu verde din România, Grădina Cişmigiu.“

Unul dintre motivele pentru care parcul a ajuns în starea deplorabilă de astăzi este faptul că nu a existat niciodată un plan amplu şi coerent pentru el, ci mereu s-au căutat soluţii doar pentru a masca problemele.

„Marea greşeală, atât la Cişmigiu, cât şi în alte cazuri, este cultura peticitului – intervenţii punctuale pentru a repara o mică zonă, uitând de ansamblul detaliilor ce compun un peisaj, fiindcă ´nu este timpª şi ´nu sunt fonduriª. Aici este marea capcană, mai ales pentru parcurile istorice“, spune Emil Ivănescu, preşedintele filialei din Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

El este de părere, în numele OAR, că trebuie realizat un proiect de intervenţie profesionist, amplu, care să ţină cont de toate detaliile parcului şi să aibă ca bază studii de specialitate – istoric, topografic, geologic, hidrologic, de biodiversitate. Orice intervenţie trebuie făcută pe baza acestor planuri aprobate.

Tomas Andrei este arhitect peisagist, are în portofoliu mai multe proiecte realizate în Bucureşti şi este de părere că Cişmigiul are nevoie de o restaurare aproape completă a materialului dendrologic şi a spaţiilor verzi în general.

„Acestea au fost înlocuite, în timp, cu exemplare care nu au nicio treabă cu proiectul iniţial, alterând astfel imaginea de ansamblu, compoziţia iniţială. Trebuie făcut un releveu calitativ al vegetaţiei, eliminate exemplarele bolnave, uscate şi inestetice, păstrat ce mai prezintă valoare şi înlocuit, folosind fotografii şi planuri vechi cu exemplare mature, pentru a reda valoarea de mult apusă“, spune Tomas Andrei.

O bancă de calitate, estimează el, costă între 700 şi 1.500 de euro, astfel că reabilitarea parcului implică şi sume consistente de bani, pentru a fi dublată şi de rezistenţă în timp.

„Cred că acea comisie care se va ocupa de proiect trebuie să fie mixtă, formată din peisagişti şi arhitecţi, şi aici se poate cere sprijinul catedrei de la Agronomie dar şi de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu. Parcul ar trebui închis pe perioada lucrărilor.“

În condiţiile în care Bucureştiul suferă de lipsa apei calde şi a căldurii, parcurile coboară mult pe lista de priorităţi a primăriei, aşa că soarta care se întrevede pentru Cişmigiu mai departe este tot cea a peticirii.

 

Propunerile peisagiştilor pentru revigorarea parcului Cişmigiu

► Curăţarea aleilor, toaletarea arborilor şi buna administrare a spaţiilor conexe;

► Schimbarea coşurilor de gunoi cu unele care să aibă un design compatibil cu imaginea parcului, întreţinerea sau înlocuirea băncilor, cosirea ierbii, mentenanţa fundului de lac şi a aleilor pietonale, salubrizarea parcului;

► Crearea unor zone de peluză pe care se poate sta;

► Demineralizarea unor alei şi utilizarea pietrişului stabilizat, pentru a genera o imagine mai puţin urbanizată;

► Gândirea unor zone cu amenajări temporare, precum umbrare de pânză, a unor spaţii de expoziţie de artă contemporană outdoor, precum o galerie temporară, cu diverse teme, în zonele de promenadă;

► Gândirea unui mic pavilion de serviciu cu toalete publice, ca să se poată renunţa la cele ecologice, sau instalarea unor toalete outdoor performante, selfcleaning;

► Realizarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi pentru Municipiul Bucureşti şi a unui plan de gestionare a parcului;

► Reluarea, actualizarea şi finalizarea PUZ-ului şi a studiilor istoric şi peisagistic pe care acesta se bazează, pentru a stabili modul de intervenţie permis în parc;

► Elaborarea planului multianual de gestiune şi protecţie a parcului;

► Curăţarea parcului de obiectele amplasate ilegal (semnalistică, jardiniere, ceas) care dăunează peisajului;

► Realizarea unui proiect amplu de intervenţie.

 

Un parc cu o poveste

Parcul Cişmigiu a fost proiectat la jumătatea secolului al XIX-lea de peisagistul german Friedrich Rebhuhn. Inaugurat în 1854, ceea ce îl face cel mai vechi parc din Bucureşti, şi-a primit numele Cişmigiu ulterior, deoarece fusese subordonat cişmigiului, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, fiind ordonate două cişmele în amplasamentul viitorului parc. Mlaştina a fost asanată şi transformată într-un lac drenat, care iarna devine patinoar, aleile au fost regândite şi au fost aduşi mii de arbori. În aceste condiţii, astăzi intervenţiile sunt extrem de sensibile, fiind vorba despre un parc istoric.

„Atunci când se adaugă elementele noi, dialogul cu ceea ce există trebuie să fie unul firesc. Farmecul Cişmigiului este dat de «aroma» modului în care a fost gândit – cu aleile intime, conectate în diverse puncte, traversând inclusiv lacul (podurile sunt, de exemplu, elemente de interes, iconice pentru Cişmigiu, din punctul meu de vedere), cu diverse zone de interes, cu peluza, cu grădina de trandafiri“, spune Mihaela Puşnava, fondatoarea Agorapolis.

Întins pe 17 hectare şi amenajat în stil englezesc, parcul Cişmigiu „a fost locul preferat al celor mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din Bucureşti şi exista chiar un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească tare sau să facă mizerie şi orice activitate comercială era interzisă“, se arată chiar pe site-ul Companiei Municipale Parcuri şi Grădini. Astăzi, regulile sunt încălcate zi de zi şi nimeni nu intervine.

 

Porumbeii, pe lista de priorităţi a primăriei

ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti), aflată în subordinea Primăriei Capitalei (PMB), a spus, la solicitarea ZF, că în Cişmigiu se fac zilnic lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi şi de salubrizare, iar acum se lucrează la o soluţie pentru a elimina mizeria generată de păsări. „Una dintre principalele probleme identificate în parcul Cişmigiu este mizeria produsă de păsări. În vederea rezolvării acesteia, începând cu luna iulie, salariaţii ALPAB curăţă şi spală zilnic aleile şi mobilierul urban. „Într-o dimineaţă de miercuri, la mijlocul lunii august, mai multe echipe ale primăriei se aflau într-adevăr pe teren pentru a curăţa parcul. „Totodată, instituţia noastră a demarat o procedură de achiziţie în vederea elaborării unui studiu realizat de experţi ornitologi pentru a identifica şi implementa o soluţie permanentă de a îndepărta păsările care produc mizerie în parcul Cişmigiu.“ De asemenea, adaugă reprezentanţii ALPAB, instituţia a identificat necesitatea lucrărilor de reparaţie pentru cuva lacului mic şi a celui mare, reabilitarea foişorului şi necesitatea executării lucrărilor de defrişare a arborilor uscaţi. În acest sens, lacul a fost golit în luna iunie, iar în toamnă vor începe lucrările de reparaţii, promite ALPAB.