Economia verde

Pagina verde. Încep să se vadă „roadele“ economiei circulare: tot mai multe aplicaţii pentru reciclare sau recirculare – de la PET-uri şi haine până la electronice şi mâncare

09.10.2024, 00:07 Autor: Ioana Nita

Aplicaţii precum bonapp.eco şi Munch conectează consumatorii cu restaurante şi magazine pentru a salva alimente aproape de expirare Platforme ca Vinted, Dressingz şi Zestre facilitează vânzarea şi cumpărarea de haine second-hand Companii precum Flip şi Klap se concentrează pe comercializarea de smartphone-uri, laptopuri şi alte dispozitive recondiţionate.

Într-o societate în care cuvântul sustenabilitate face parte din ce în ce mai mult din discursul companiilor, punându-se un accent tot mai mare pe eco­nomia circulară, pe piaţa locală au apărut o serie de apli­caţii mobile şi platforme online care ajută la reducerea impactului consumerismului asupra mediului, fie că este vorba de haine, electronice, mâncare sau de reciclarea plasticului şi a sticlei.

Una dintre cele mai noi aplicaţii pe zona de sustenabilitate, care ajută consumatorii să recicleze mai uşor sticlele de plastic (PET), dozele sau sticlele din sticlă, marcate cu simbolul SGR, este Reverse PET. Aplicaţia mobilă a fost lansată chiar luna aceasta, fiind dezvoltată de Ion Bogatu şi Bogdan Roşu, specialişti în programare, respectiv marketing online.

Prin intermediul Reverse PET utili­zatorii pot solicita ridicarea PET-urilor reciclabile de la o anumită adresă, fiind scutiţi astfel de drumul până la supermarketurile unde sunt amplasate aparatele de reciclat, precum şi de cozile care se formează în anumite momente la aceste aparate.

Pentru fiecare sticlă reciclată utilizatorii sunt recompensaţi, acumulând puncte pe care le pot transforma în bani. Mai exact, utilizatorii, numiţi reciclatori, vor primi 0,20 lei pentru fiecare sticlă reciclată. În acelaşi timp, în aplicaţie se vor înregistra şi utilizatori care vor ridica sticlele de la reciclatori şi anume colectorii. Colectorii vor vedea pe hartă atunci când reciclatorii vor introduce sticle în aplicaţie şi vor putea să le revendice. Aceştia vor câştiga 0,25 lei pentru fiecare sticlă reciclată sau mai mult în funcţie de diferite campanii ale centrelor de reciclare. 

„În primele două săptămâni de la lansare şi-au făcut cont în aplicaţie puţin peste 2.000 de utilizatori. Dacă la început am fost mai pesimişti, acum ţintim ca până la sfârşitul anului să avem 10.000 de utilizatori în aplicaţie, iar în 2025 ne propunem să avem 25.000 de utilizatori şi să venim în continuare cu funcţionalităţi noi pentru ei“, a declarat pentru ZF Bogdan Roşu, cofondator al Reverse PET.

El a adăugat că start-up-ul lucrează deja la funcţionalităţi noi ale aplicaţiei. „Printre ele se numără: introducerea unei limite minime şi maxime de sticle care pot fi introduse de un reciclator în aplicaţie (minim 10 / maxim 500); oferirea posibili­tăţii colectorilor de a alege câte sticle vor să preia de la un colector, în funcţie de disponibilitatea acestora; oferirea posibili­tăţii reciclatorilor de a dona sumele încasate pe sticle colectorilor.“

Lansarea aplicaţiei Reverse PET vine ca o modalitate în plus care poate ajuta la îmbunătăţirea ratei de returnare a sticlelor reciclabile. Conform ultimelor date disponibile, până la 1 septembrie 2024 au fost puse în total pe piaţă circa 4,2 miliarde de ambalaje de plastic, metal şi sticlă, din care s-au returnat 44%. Cea mai mare cantitate de ambalaje puse în circulaţie în primele opt luni ale acestui an sunt din plastic, 2,3 miliarde, urmate de cele de metal, peste un miliard, restul fiind de sticlă.

 

Aplicaţii antirisipă alimentară

În prezent, vedem în fiecare supermarket, fie tradiţional (offline), fie online, secţiunea de alimente la preţ redus care sunt în stare bună, dar care urmează să expire în curând, ca urmare a modificării legii împotriva risipei alimentare ce a fost făcută anul acesta. Însă, în contextul în care în România se aruncă aproximativ 2,55 mi­lioane de tone de alimente anual, conform statisticilor Uniunii Europene, au început să apară încă de dinaintea modificării legii aplicaţii dedicate combaterii risipei alimentare, atât la nivel european, cât şi local. În România, printre primele astfel de aplicaţii lansate se numără bonapp.eco, fondată de antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux. El este cunoscut pe plan local pentru compania Telus International, furnizor de servicii de outsourcing pentru procese de business şi IT, dar mai are în „portofoliul“ său de antreprenor şi alte businessuri. Înainte de a lansa proiectul bonapp.eco, Grégoire Vigroux a vândut start-up-ul fenix.eco, care comercializa telefoane recondiţionate, către francezii de la Recommerce Group.

În aplicaţia bonapp.eco fiecare parte­ner – restaurant, cafenea, supermarket etc. – îşi listează surplusul de mâncare pe care îl are la preţuri reduse, iar utilizatorii plătesc direct din aplicaţie alimentele şi apoi îşi preiau comanda din local.

De la lansarea aplicaţiei în no­iembrie 2021 şi până acum, start-up-ul a atras în total peste 350.000 de utilizatori, bonapp.eco fiind dis­ponibilă în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. În total sunt înscrise în aplicaţie 1.200 de unităţi ale retailerilor, fie că sunt magazine, cafe­nele, baruri, restau­rante sau hoteluri.

Printre parte­nerii bonapp.eco se numără Penny, Starbucks, Glovo Express, Pain Plaisir, Ana Pan, Manufaktura, Ciorbe şi Plăcinte, Sara Green, Pullman, Ibis, Chopstix, Noodle Pack, Fabio Pizza, Domino’s Pizza şi Stradale.  

O aplicaţie similară este şi Munch, dezvoltată de un start-up din Ungaria, care a intrat din primăvara acestui an şi pe piaţa din România. Pe lângă Ungaria şi România, Munch este prezentă în Cehia şi Slovacia.

„Cred că una dintre principalele diferenţe între piaţa din România şi celelalte pieţe în care activăm este diversitatea partenerilor şi aprecierea faţă de aceştia din partea clienţilor noştri. În celelalte ţări oamenilor le plac mai mult partenerii generali, nu foarte specifici, dar în România le plac partenerii de tip internaţional mai interesanţi. Ca exemplu, în cele trei luni de vară, 23% dintre clienţii Munch au ales restaurante cu specific oriental, asiatic, indian, nepalez, pakistanez, libanez, srilankez, persan, turcesc şi chinezesc. Deci restaurantele etnice. Un alt punct este adopţia rapidă a serviciilor. După ce încearcă o dată, clienţii rămân în aplicaţie şi continua să comande“, a declarat pentru ZF Alexandru Ţurcanu, country manager pentru Munch România.

De la lansarea oficială pe piaţă, în Bucureşti, Munch a ajuns la 147 de par­teneri, 239 de unităţi şi a salvat peste

3,6 tone de mâncare, iar aplicaţia Munch a fost descărcată de peste 46.000 de ori. Aproximativ 70% dintre clienţi sunt femei, 42% dintre clienţi au între 24 şi 35 de ani, iar cel mai activ sector, atât din punctul de vedere al numărului de clienţi, cât şi al numărului de parteneri, este sectorul 1 din Bucureşti.

„Ne dorim să continuăm să ne dezvoltăm în continuare în Bucureşti şi Iaşi. În Iaşi doar ce am lansat Munch, pe 16 septembrie, cu 46 de locaţii de la 12 parteneri şi suntem în continuă creştere. Ieşenii ne-au primit bine, aşteptăm să vedem cum va fi prima lună. În ceea ce priveşte Bucureşti, scopul nostru este în continuare să avem cât mai mulţi parteneri şi o acoperire cât mai mare, pentru a contribui la reducerea risipei alimentare“, a precizat el.

 

Haine second-hand şi electronice recondiţionate

Deşi am putea spune că site-urile de anunţuri generaliste precum OLX au fost printre primele platforme care să susţină sustenabilitatea în urmă cu peste un deceniu, pentru că au permis utilizatorilor să vândă ceea ce nu mai foloseau din casă, în ultimii ani au început să apară şi aplicaţii mobile şi platforme online nişate pe zona de fashion şi electro-IT. Pe zona fashion, aplicaţii precum Vinted - un market-place originar din Lituania, pe care se pot vinde şi cumpăra articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii de modă, Dressingz sau Zestre – versiuni locale ale aplicaţiei lituaniene, au înlocuit grupurile de pe reţeaua de socializare Facebook, unde utilizatorii îşi listau hainele şi pantofii pe care nu îi mai poartă.

Gigantul Vinted, un business de aproape 600 milioane de euro în 2023 – an care a marcat şi trecerea pe profit a companiei, a intrat pe piaţa locală anul trecut, în total platforma fiind localizată pentru 21 de ţări în care are 65 de milioane de utilizatori înregistraţi. În aplicaţia Vinted, utilizatorii din România îşi pot vinde hainele, încălţămintea sau accesoriile fashion pe care nu le mai poartă, atât către alte persoane din ţară, cât şi către persoane din Polonia sau Grecia. Tot ce trebuie să facă este să îşi fotografieze produsele şi să le încarce în aplicaţie împreună cu descrierile şi preţurile aferente, aplicaţia fiind integrată cu companii de curierat pentru asigurarea livrării către cumpărători.

Cu puţin timp înainte de lansarea Vinted în România, pe piaţa autohtonă au apărut şi platformele locale numite Dressingz şi Zestre, iar până să avem start-up-urile proprii pe acest domeniu, RemixShop, originară din Bulgaria, era o alternativă pentru cei care nu voiau să arunce la gunoi hainele sau să le doneze.

Recent, Vinted a introdus şi categoria de electronice în aplicaţie, însă pe anumite segmente, precum smartphone-uri, laptopuri, tablete şi smartwatch-uri are competitori puternici pe plan local. Unul dintre aceştia este Flip, start-up-ul local care face parte din grupul eMAG – cel mai mare retailer online din România – şi care a dezvoltat o platformă pentru comercializarea telefoanelor mobile recondiţionate, unde a adăugat ulterior şi alte dispozitive. Cu afaceri de 255 milioane de lei în 2023, Flip.ro a adăugat anul acesta în portofoliu şi laptopuri şi ceasuri smart, pe lângă telefoane şi tablete.

Un business similar, care se axează însă mai mult pe zona B2B, dar care are şi o divizie dedicată zonei B2C este şi Klap. Acesta comercializează la rândul lui smartphone-uri, laptopuri şi tablete recondiţionate.  Totodată, pe piaţă au apărut şi alte platforme similare precum YZZY, iar operatorii telecom precum Orange, dar şi magazine online specializate pe segmentul electro-IT au introdus în oferta lor şi telefoane mobile recondiţionate.

Creşterea numărului de utilizatori şi parteneri ai tuturor acestor aplicaţii şi platforme indică o schimbare în comportamentul consumatorilor către practici mai sustenabile, şi cu siguranţă că treptat vor apărea şi alte businessuri similare, iar adopţia va accelera.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank