Economia verde

Pagina verde. Infrastructura de energie electrică devine tot mai importantă. Începe procesul de tranziţie către pompe de căldură

05.02.2025, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

Pentru a accelera procesul de tranziţie de la centrale pe gaz la pompe de căldură, piaţa are nevoie de bonusuri, întocmai precum au maşinile electrice Pe de altă parte, o treime din locuinţele din România nu sunt racordate la reţeaua de gaz, iar pompa de căldură poate fi o alternativă.

Viena are un plan de 20 de miliarde euro pentru a pune capăt dependenţei de gazele naturale importate. Acesta presupune folosirea de pompe de căldură, foraje şi îmbunătăţirea eficienţei energetice şi implicit austriecii reduc dependenţa de gazul rusesc. 

În România clădirile de birouri nou anunţate mizează pe pompe de căldură geotermale pentru a înlocui complet centralele pe gaz, iar noile blocuri de apartamente sunt tot mai bine izolate şi de asemenea pentru eficienţă merg pe centrale pe gaz de bloc sau pe pompe de căldură.

Pentru a reduce amprenta de dioxid de carbon şi implicit pentru a obţine certificări care să atragă noi chiriaşi, multe dintre clădirile de birouri dar şi rezidenţiale construite înainte de 2010 au nevoie de investiţii suplimentare pentru a creşte eficienţa sistemelor de încălzire şi răcire. 

Spre deosebire de centralele termice clasice, pompele de căldură preiau energia, respectiv temperatura mediului ambiental şi o transformă în energie termică. Acestea sunt folosite atât la încălzirea imobilelor cât şi la încălzirea apei din boilere sau în uscătoarele de rufe şi inclusiv în maşinile electrice, tocmai datorită eficienţei ridicate. 

La finalul lui 2023, erau 24 de milioane de pompe de căldură instalate în Europa care evitau emisiile de gaze cu efect de seră echivalente cu eliminarea a 7,5 mili­oane de maşini de pe şosele, potrivit datelor Ariston. Pe de altă parte, pe fondul redu­cerii subvenţiilor, în S1/2024, vânzările au scăzut cu 47%, ceea ce a marcat o premieră în condiţiile în care piaţa înregistrase constant creşteri în deceniul anterior. 

„În România, piaţa este mult mai puţin dezvoltată, însă pompele de căldură au câştigat rapid popularitate în ultimii ani, datorită caracteristicilor impresionante. Există o creştere a vânzărilor pe acest seg­ment dar, chiar dacă procentual este semnificativă, în realitate discutăm încă despre o piaţă mică aflată sub potenţial. Unul dintre motive este legat de absenţa subvenţiilor în România, spre deosebire de majoritatea statelor europene, unde autorităţile susţin populaţia în procesul de trecere la noua tehnologie“, a spus a spus Cătălin Drăguleanu, head of East Europe Southern countries în cadrul Ariston Group.

Ariston România realizează anual un studiu prin care analizează opinia cetă­ţe­nilor despre pompele de căldură, iar datele cele mai recente arată că mai mult de un sfert (27,51%) dintre respondenţi plănuiesc să achiziţioneze o pompă de căldură în următorii doi-trei ani. 

De asemenea, peste jumătate dintre cei chestionaţi susţin că ar face trecerea către încălzirea cu o pompă de căldură acum, dacă ar beneficia de subvenţii de la stat. Aşadar, există interes şi dorinţă pentru noua tehnologie. 

„Pe de altă parte, este vorba despre un proces costisitor, astfel că intervenţia statului prin scheme de sprijin este esenţială pentru a obţine rezultate. Este clar că viitorul pompelor de căldură în România depinde de susţinerea pe care autorităţile o vor acorda. Fără subvenţii, probabil piaţa pompelor de căldură va rămâne una de nişă.  Subvenţionarea produselor propriu-zise, chiar dacă este necesară, nu este suficientă. În foarte multe zone, mai ales în rural, există probleme de reţea şi sunt necesare investiţii şi în acestea. De aceea, tranziţia la pompele de căldură nu se poate face brusc, însă este important ca ea să fie susţinută şi încurajată“, a explicat Cătălin Drăguleanu. 

Clienţii se documentează mult şi este normal şi recomandat să facă acest lucru deoarece trecerea de la sistemele clasice de încălzire la tehnologia modernă a pompelor de căldură reprezintă o schimbare profundă. Sondajul Ariston a arătat că sursele cele mai importante de informare pentru consumatori rămân articolele şi blogurile (36,78%) dar şi consultanţii sau experţii în încălzire (35,52%). Cea mai recentă ediţie a sondajului Ariston a arătat că numeroşi consumatori nu se simt încă suficient de informaţi pentru a face acest pas. Astfel, patru din zece (43,67%) respondenţi au menţionat lipsa de informaţii ca fiind un factor determinant în decizia lor de a nu achiziţiona deocamdată o pompă de căldură. 

„Pe de altă parte, am remarcat o maturizare a consumatorilor români, care înţeleg şi prioritizează tehnologiile priete­noase cu mediul, sustenabile. Caută, de ase­menea, produse care înglobează tehnologie avansată. în acelaşi timp, sunt limitaţi de contextul economic dificil şi nevoia de a face economii“, a spus Cătălin Drăguleanu.

Cine vrea să instaleze o astfel de soluţie? „Cei care vor confort termic cu un consum eficient şi prietenos cu mediul, dar fără subvenţii, investiţia fiind ridicată comparativ cu un sistem clasic. Ideal, recomandăm includerea unei pompe de căldură în planurile de construcţie a casei încă de la început. Suntem însă conştienţi că acest lucru nu este întotdeauna posibil, aşa că pompa poate fi instalată în orice moment, sub rezerva unor lucrări mai complexe“, a explicat Cătălin Drăguleanu.

Spre exemplu, un sistem cu pompă de căldură poate costa între 20.000 şi mai bine de 40.000 de lei în funcţie de soluţia identificată. Pentru şi mai mare eficienţă este necesară o cameră tehnică, cu un puffer – rezervor special care să fie încălzit inclusiv cu un sistem solar dar şi, la nevoie, cu o centrală convenţională. 

„Pentru a fi eficientă, pompa de căldură necesită anumite condiţii de instalare, de multe ori mult mai uşor de îndeplinit la case, în special la cele noi. Cu toate acestea, observăm o creştere rapidă a sistemelor hibride, care combină o centrală termică (existentă sau nu) cu o pompă de căldură. În România, piaţa centralelor termice este de aproximativ zece ori mai mare decât cea a pompelor de căldură iar un factor pozitiv este că discutăm despre 60% rata înlocuirilor, ceea ce înseamnă că în mod natural se face o trecere către produse mai eficiente şi mai prietenoase cu mediul“, a spus Cătălin Drăguleanu.

Pe lângă acestea, mai există sistemele hibride, o soluţie intermediară formate din pompă de căldură şi centrală termică, cea din urmă putând fi nouă sau deja existentă în locuinţă. 

Pe de altă parte pompele de căldură nu sunt soluţia ideală pentru orice tip de locuinţă. În cazul blocurilor vechi, trecerea ar trebui însoţită de o investiţie majoră pe partea de alimentare cu electricitate a blocului respectiv, dar şi de izolare a locuinţei.

„În România sunt foarte multe case/blocuri vechi şi trebuie să ţinem cont de specificul acestora. De asemenea, potrivit datelor oficiale, aproximativ jumătate dintre gospodăriile din România, mai ales în mediul rural, încă se încălzesc pe lemne. Aşadar sunt foarte multe planuri care merg în paralel. Nu ar fi realist să ne imaginăm că este posibilă direct o trecere la pompele de căldură. Sunt necesare investiţii în infrastructura de alimentare. Este o tranziţie care va dura, însă orice pas făcut este binevenit“, a conchis Cătălin Drăguleanu.

O campanie editorială Ziarul Financiar