Pagina verde. Michal Mrowiec, şeful Ursus Breweries: „Trebuie să acordăm mai multă atenţie sticlei returnabile. Poate fi folosită şi de 20 de ori“

Michal Mrowiec, preşedintele Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, spune că la nivelul industriei gradul de colectare a sticlei creşte, deşi deocamdată nu la nivelul aşteptat înainte de implementarea Sistemului Garanţie-Returnare, însă este un semnal pozitiv faptul că nivelul de conştientizare a importanţei reciclării în rândul românilor este pe un trend pozitiv.

„De asemenea, şi gradul de colectare a aluminiului creşte cu un ritm mai scăzut decât sticla, dar are şi el o evoluţie pozitivă. Aşa că până la finalul primului an de funcţionare a SGR vom ajunge aproape de nivelul aşteptat de colectare, nivel estimat înainte ca sistemul să funcţioneze“, a punctat managerul, care conduce o companie cu trei fabrici mari la Braşov, Buzău şi Timişoara, o microfacilitate de producţie la Cluj şi cu o cifră de afaceri de 2,67 mld. lei în 2023.

Michal Mrowiec explică faptul că în cazul sticlei sunt două tipuri de ambalaje, şi anume unul nereturnabil, care a devenit returnabil odată cu implementarea SGR, însă care nu se poate utiliza de mai multe ori, şi un ambalaj din sticlă, pe care jucătorii îl denumeau returnabil şi care este practic sticla reîncărcabilă.

„Pentru noi, acest al doilea segment este foarte important pentru că încă ne chinuim (cu gradul de colectare – n. red.). Cât te uiţi la dezvoltarea portofoliului de ambalaje, la structura dinamicii de la începutul anului, vedem că toate ambalajele au o dinamică pozitivă, dar sticla reîncărcabilă nu. Şi cred că la asta ar trebui să lucrăm noi ca industrie, la a educa şi convinge consumatorii, comercianţii şi distribuitorii să acorde atenţie acestui ambalaj reîncărcabil“, a spus managerul.

El explică faptul că sticla reîncărcabilă este cea mai bună soluţie din punctul de vedere al sustenabilităţii şi aduce cea mai redusă cantitate de CO2.

„Sticla reîncărcabilă poate fi folosită de 20 de ori dacă este corect manevrată, în timp ce cealaltă sticlă este spartă şi apoi trebuie să consumi foarte multă energie s-o topeşti şi să creezi o altă sticlă“, a mai spus Michal Mrowiec.

De asemenea, el menţionează faptul că o returnare diferenţiată a sticlei ar acorda o oarecare independenţă comercianţilor în contextul în care acum sunt foarte dependenţi de operatorii SGR, în sensul în care trebuie să aştepte să fie ridicaţi sacii, în timp ce o sticlă reîncărcabilă ar fi pusă direct înapoi în sac şi ridicată de distribuitori atunci când vin să livreze noi produse.

Pentru consumator asta nu ar aduce nicio diferenţă, explică managerul, însă ar aduce o creştere a gradului de conştientizare a diferenţei dintre aceste două tipuri de ambalaje, mai ales că în următorii ani în Europa se va pune tot mai mult accent pe reutilizarea ambalajelor şi astfel ar trebui să se reducă deşeurile din ambalaje. De altfel, prin strategia Zero Waste Europe, UE are o ţintă de prevenire a deşeurilor de ambalaje de 50% până în 2030.

În prezent, în sectorul berii din România, ambalajele din sticlă reprezintă aproape 33% din volume, ponderea fiind pe o pantă ascendentă în ultimii ani. În schimb, ambalajele de tip PET au ajuns la 37,4% în 2023, faţă de 50% în 2017, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.