Pagina verde. Ovidiu Cîmpean, coordonator al proiectului M100: Vrem să atragem peste 1 mld. euro pentru ca Suceava, Cluj-Napoca şi sectorul 2, dar şi alte 10 oraşe să devină „verzi“

♦ Practic, M100 îşi propune să finanţeze investiţiile oraşelor care vor să devină neutre din punct de vedere climatic, adică să reducă pe cât posibil poluarea, să mărească suprafaţa spaţiilor verzi dar şi să încerce să devină eficiente din punct de vedere energetic.

 

Ovidiu Cîmpean, secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiec­telor Europene (MIPE) şi coor­donator M100, spune că progra­mul ţinteşte atragerea unui mili­ard de euro pen­tru a facilita tranziţia a mai multor oraşe din România către neutralitate climatică.

 

Platforma naţională M100 coor­donează eforturile României pen­tru a atinge ţinte de neutralitate climatică, o misiune oglindă a Misiunii UE „100 de oraşe inte­li­gente şi neutre din punct de ve­de­re climatic până în anul 2030“. În cadrul M100 sunt sprijinite cele trei oraşe selectate în Misiunea UE, Cluj-Napoca, Sucea­va şi Bucureşti-sector 2, în acelaşi timp, coordo­natorii proiectului au hotărât să extindă iniţiativa pentru a asigura o distribuţie geografică echitabilă în România, depăşind limita iniţială de trei oraşe. Astfel, au lansat o competiţie pentru alte 10 oraşe, la care s-au depus 16 aplicaţii. „La nivel european, platforma M100 a obţi­nut rapid recunoaştere ca exemplu de bune practici, nu doar datorită implicării mai multor ministere cu atribuţii diferite care colaborează pentru a atinge acest obiectiv, ci şi pentru că îşi propune să atragă 1 miliard de euro şi extinderea conceptului de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic, de la cele trei oraşe iniţiale selectate în cadrul Misiunii UE „100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic“ la încă 10“, a spus Ovidiu Cîmpean într-un interviu acordat ZF.

 

Câştigătorii competiţiei vor fi anunţaţi la finalul lunii octombrie.

 

La nivel european, necesarul de investiţii pen­tru cele 100 de oraşe este de aproximativ 650 de miliar­de de euro, ceea ce subliniază nece­sitatea implicării mai multor instituţii europene în acest proiect, subliniază Ovidiu Cîmpean. În România, au urmat un model similar, implicând ministerele cu com­petenţe în dezvoltarea urbană sustenabilă, combate­rea schimbărilor climatice şi reducerea poluării. „Astfel, am colaborat cu Ministerul Mediului, A­pelor şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltă­rii, Lucrărilor Publice şi Admi­nistraţiei, Ministerul Cer­ce­tării, Inovării şi Digitalizării, Minis­terul Investiţiilor şi Proiectelor Euro­pene, Mi­nis­terul Educaţiei şi Minis­terul Energiei“. Practic, M100 îşi propune să finanţeze investiţiile oraşelor care vor să devină neutre din punct de vedere climatic, adică să reducă pe cât posibil poluarea, să mărească suprafaţa spaţiilor verzi dar şi să încerce să devină eficiente din punct de vedere energetic.

 

 

 

Cum se va strânge 1 mld. euro?

 

„Cred că bugetul naţional trebuie să joace un rol esenţial în susţinerea acestei iniţiative, deoa­re­ce, deşi oraşele vor accesa fonduri nerambursa­bi­le prin pro­gra­me regionale, fondul de moderniza­re şi alte surse de finanţare, acestea nu vor fi sufi­ciente. În acest sens, lucrăm deja la o ordonanţă de urgenţă împre­ună cu Ministerul Energiei, care s-a angajat să aloce 300 de milioane de euro pentru proiecte precum energie regenerabilă, transport public nepoluant, eficienţă energetică şi iluminat LED, toate în sprijinul obiectivelor aces­tei misiuni“, a spus Ovidiu Cîmpean. În paralel, menţionează el, la Ministerul Investi­ţiilor şi Proiectelor Europene, a iniţiat un dialog cu par­tenerii de la Ministerul de Externe din Norvegia şi cu cei care gestionează mecanismul fi­nan­ciar norvegian. „După încheierea pro­gra­melor anterioare în aprilie, am început negocierile pentru noua pe­rioadă de finanţare la nivel european. Săptă­mâna trecută a fost semnat acordul de finanţare între Spaţiul Economic Euro­pean, Norvegia şi Comisia Euro­peană, oferind acces statelor care beneficiază de fonduri de coeziu­ne la granturi SEE şi norvegiene“. De asemenea, a iniţiat discuţii cu par­tenerii norvegieni pentru dezvoltarea unui program fanion de 320 de milioane de euro, care va include atât o contribuţie naţională, cât şi fonduri nerambursabile, sub denumirea de „Green Cities.“ „Acest program va concentra investiţiile în oraşele care îşi propun să atingă neutralitatea climatică, asigurând astfel o finanţare sustenabilă şi echitabilă pentru tranziţia către oraşe verzi“.

 

Ovidiu Cîmpean explică faptul că mecanis­mul de finanţare nu este încă complet definit, dar direcţia este clară. Practic, se vor lansa apeluri de proiecte către aceste oraşe care fac parte din proiectul M100, iar o parte din fonduri va fi pre-alocată fiecărui oraş pentru a-şi finanţa proiectele din planul de acţiune climatică. Cluj-Napoca este primul oraş din Româ­nia şi printre primele 10 de la nivel european, care a avut aprobat planul de acţiune climatic.

 

Sectorul 2 şi Suceava au depus planurile lor şi urmează să fie aprobate. Celelalte 10 oraşe ce vor fi selectate vor trebui să urmeze un demers similar, elaborând planuri de acţiune climatică.

 

„Fiecare oraş va avea nevoie de trei elemente: planul de acţiune climatică, lista de investiţii şi un contract climatic. Fiecare proiect trebuie să aibă calculată reducerea emisiilor de CO2 şi impactul concret. Acest lucru ne va permite să evaluăm cum finanţarea din planurile de acţiune contribuie la re­du­cerea emisiilor de carbon. Intenţionăm să aplicăm aceeaşi strategie şi pentru cele 10 oraşe“, explică el. În plus, faţă de aceste apeluri de proiecte, se gândesc să aibă o alocare dedicată de fonduri.

 

„Dacă unul sau mai multe oraşe nu reuşesc să depună proiecte pe o anumită componentă, fondu­rile neutilizate vor fi redistribuite într-un „fond co­mun“, unde cele 10 oraşe, plus cele 3 oraşe pilot, pot aplica cu proiecte din Planul de Acţiune Climatică aprobat la nivel european. Proiectul pentru cele 10 oraşe va fi implementat până în 2035, cu o alocare totală de 1 miliard de euro până în 2030, urmând ca după 2030 să obţinem noi finanţări“, a explicat el.

 

 

 

Ce înseamnă neutralitate climatică?

 

Ovidiu Cîmpean explică faptul că neutralitatea climatică nu înseamnă zero emisii până în 2030. De exemplu Cluj-Napoca şi-a propus o reducere cu 80% a emisiilor, iar pentru restul vor fi implementate măsuri de compensare, cum ar fi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi, realizarea de parcuri fotovoltaice, iluminat cu LED şi transport public 100% nepoluant, a punctat el.

 

„Totodată, doar mijloacele transport electric nepoluant sau pe bază de hidrogen nu sunt suficiente. Trebuie să avem şi benzi dedicate pentru transportul public, piste de biciclete, trotuare mai largi şi culoare pietonale“.

 

Cât despre conceptul de „oraş de 15 minute“, Cîmpean explică faptul că acesta nu înseamnă că oamenii vor fi izolaţi în cartiere, ci că vor avea toate facilităţile esenţiale aproape de casă, astfel încât să nu fie nevoiţi să traverseze oraşul pentru a ajunge la un parc, la şcoală sau o grădiniţă.

 

„De exemplu, la Cluj-Napoca am identificat zonele care necesită spaţii verzi sau locuri de joacă pe baza unui model de deplasare de 5, 10 şi 15 minute pe jos, iar strategia noastră urmăreşte să răspundă acestor nevoi. Un aspect asupra căruia doresc să atrag atenţia este că oraşele nu trebuie să investească în soluţii care agravează problema, cum ar fi parcările sau pasajele subterane. Extinderea infrastructurii pentru maşini private va face tranziţia la o mobilitate sustenabilă mult mai dificilă în anii următori“, a menţionat el. În schimb, pregătirea oraşelor pentru valurile de căldură, prin plantarea de arbori, este mult mai eficientă pentru rezilienţă climatică, a punctat Cîmpean.