• Leu / EUR5.3498
  • Leu / GBP6.4023
  • Leu / USD4.8428
Economia verde

Pagina verde. Pot bicicletele să devină o alternativă reală la maşini în România? Flota bicicletelor de închiriat în România este estimată la peste 2.100 de unităţi, mult sub alte state europene

08.10.2026, 00:05 Autor: Miruna Diaconu

♦ Datele din raport mai arată că pentru a ajunge la nivelul medianei europene, oraşele din România trebuie să mai adauge în total peste 10.000 de biciclete, extindere care ar genera milioane de călătorii suplimentare în fiecare an.

România are una dintre cele mai mari nevoi de extindere a flotelor de bike-sharing din Uniunea Europeană. Un raport al Comisiei Europene privind starea actuală şi posibila dezvoltare a infrastructurii pentru ciclism din Uniunea Europeană estimează că în prezent există aproximativ 2.119 biciclete în sistemele de bike-sharing din România, mult sub în urma altor ţări europene.

Datele din raport mai arată că pentru a ajunge la nivelul medianei europene, oraşele din România trebuie să mai adauge în total peste 10.000 de biciclete, extindere care ar genera milioane de călătorii suplimentare în fiecare an, încurajând astfel mai mult mersul pe bicicletă în detrimentul altor forme de transport.

În România, bicicleta închiriată există de mai bine de un deceniu ca soluţie de mobilitate urbană, fiind mai mult prezentă în oraşele mari precum Bucureşti sau Cluj, dar dimensiunea sistemelor rămâne redusă în raport cu ceea ce se întâmplă în alte oraşe europene.

Totuşi, cifra privind flota bicicletelor de închiriat reprezintă o estimare. Autorii studiului spun că, la nivel european, principala problemă în colectarea datelor de bike-sharing este lipsa de răspuns a unor operatori, refuzul unor companii de a transmite date din motive de confidenţialitate şi lipsa integrării datelor la nivel naţional.

Pe plan local, unul dintre cele mai cunoscute sisteme de închiriat biciclete este I’VELO, operat de Asociaţia Green Revolution. Sistemul este disponibil în Bucureşti şi Timişoara. La capitolul flotă, Bucureştiul şi Clujul deţin cele mai multe astfel de biciclete care pot fi folosite nu doar pentru agrement, dar şi ca alternativă la maşini.

De altfel, acest lucru se regăseşte şi în raportul Comisiei Europene, unde se arată că bike-sharing-ul este unul dintre serviciile care fac parte din sistemul de mobilitate.

Problema nu ţine doar de dimensiunea flotei, ci şi de toată infrastructura care ţine de transportul cu bicicleta, de la piste şi până la conectarea lor cu transportul public. România nu doar că nu are o infrastructură dezvoltată în acest sens, dar nu are nici date care să arate dimensiunea acestui tip de mobilitate.

 

 

O campanie editorială Ziarul Financiar