Pagina verde. Reportaj exclusiv ZF. Scăpăm de sticle, dar începem să ne afundăm în munţi de materiale de construcţii, mobilă şi pungi aruncate la întâmplare. România privită din tren pare o groapă de gunoi imensă

♦ România produce, în medie, peste 3 milioane de tone de deşeuri de construcţii anual, reprezentând aproximativ 40% din totalul deşeurilor generate în fiecare an în ţară, conform unei analize din 2023 a companiei de construcţii şi dezvoltare logistică Masterbuild Property Developer & General Contractor.

Saltele, găleţi de plastic, cărămizi sau resturi de la materiale de construcţii, pungi de plastic sau de hârtie, munţi de gunoaie de toate felurile. Aceasta este imaginea care însoţeşte orice călător care alege trenul pentru a merge, de exemplu, de la Bucureşti spre Valea Prahovei. Privind pe fereastra trenului gunoaiele sunt la orice pas, fie la marginea câmpului, pe şinele de tren sau lângă ansambluri rezidenţiale moderne.

Din Chitila şi până în Ploieşti aproape că nu este kilometru de pământ unde să nu vezi o grămădă de gunoaie, mai ales că vegetaţia nu acoperă deocamdată acest tablou dezolant. Mai mult, sunt saci de gunoi aruncaţi pe marginea unor drumuri agricole şi chiar pe raza localităţilor. Sunt din ce în ce mai puţine PET-uri care se văd pe câmpuri, însă chiar şi aşa România nu scapă de alte gunoaie deşi infrastructura de colectare s-a dezvoltat, iar fiecare cetăţean plăteşte lună de lună servicii de colectare a deşeurilor fie din faţa porţii, fie de la colţul blocului sau din spaţii special amenajate la sate.

Iar „peisajul” văzut din tren nu este singular.

Recent, Loredana Pană, coordonator al proiectului Via Danubiana, un traseu ecoturistic gândit de Asociaţia MaiMultVerde care parcurge sectorul românesc al Dunării, spunea că malurile apelor au ajuns gropi de gunoi informale. De altfel, acest lucru se vede şi din tren, pe malul râului Prahova. „Pădurile ţin de Romsilva. Avem pe de altă parte Apele Române care gestionează luciul apei, dar ei nu se ocupă şi de deşeuri. Avem arii naturale protejate, cam 80% din suprafaţa malurilor sunt incluse în arii naturale protejate de diferite tipuri, şi problema e că nimeni nu se ocupă de deşeuri“, a spus Loredana Pană, care povestea că pe malul râurilor au găsit frigidere, căzi, deşeuri din construcţii, multe deşeuri din plastic etc. Aruncarea, abandonarea sau ascunderea deşeurilor pot fi sancţionate fie cu amendă, fie cu închisoare de la 3 la 5 ani, însă se pare că acest lucru nu descurajează aruncarea gunoiului la întâmplare.

România produce, în medie, peste 3 milioane de tone de deşeuri de construcţii anual, reprezentând aproximativ 40% din totalul deşeurilor generate în fiecare an în ţară, conform unei analize din 2023 a companiei de construcţii şi dezvoltare logistică Masterbuild Property Developer & General Contractor. În plus, România recilează sub 15% din deşeurile municipale. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) România s-a clasat în 2021 (ultimele date disponibile) pe ultimele locuri, cu 31,7%, conform datelor Eurostat. Iar o parte dintre ele nu ajung nici măcar la groapa de gunoi, ci pe câmp, aşa cum se vede aproape la fiecare margine de sat.