Pagina verde. Rodica Bulăceanu, Humana România: Brandul a intrat în România în 2006, când second-hand-ul purta stigma sărăciei. Acum a devenit o normalitate în oraşele mari şi medii. Humana deţine pe plan local 40 de magazine în peste 20 de oraşe.

Grupul Humana, cunoscut pentru magazinele de tip second hand, a apărut cândva în anii ’70, iniţial ca o mişcare a unor tineri din Scandinavia care îşi doreau să schimbe ceva.

La început, ei mergeau din uşă în uşă şi strângeau mobilier şi alte articole mari pe care apoi le vindeau în târguri. Ulterior, au început să facă asta cu hainele.

Primul magazin l-au des­chis în Danemarca, iar apoi s-a extins, povesteşte Rodica Bulăceanu, commercial ma­nager la Humana România, care lucrează de 16 ani pentru companie.

„Cu banii obţinuţi, au organizat o serie de călătorii în grup în ţări slab dezvoltate precum cele din Africa, în încercarea de a descoperi ce se întâmplă şi cum pot avea impact în agricultură, sănătate şi women empowerment. În continuare, o parte din profit merge către aceste proiecte.“

În paralel, businessul s-a dezvoltat în Europa de Nord, apoi în Vest şi în regiunea ce cuprinde şi România.

La finalul anului 2025 erau 592 de magazine Humana în Europa şi SUA (în SUA se numesc Planet Aid) şi 203 în Africa şi America Centrală. „În România, bran­dul a intrat în 2006, pe o piaţă total diferită. Atunci,

second-hand-ul era perceput diferit. Era asociat doar cu preţuri mici şi purta stigma sărăciei. De acum şase-şapte ani lucru­rile au început să se schimbe.“

 

O normalitate

Second-hand-ul e astăzi o normalitate în oraşele mari şi medii. El nu mai e doar despre preţ, e despre experienţă, produse unice, materiale mai bune şi sustenabilitate, explică executivul.

„Noi la Humana am fost pasionaţi de sustenabilitate înainte de a deveni un trend. Ne-am dorit să încurajăm un consum mai responsabil, mai ales că trăim într-o ţară de consum şi într-o eră consumeristă. Cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Dar lucrurile par că se schimbă. Înainte cumpăram mult ca să folosim, acum cumpărăm ca să înlocuim.“

Este însă segmentul second-hand soluţia la tot ce înseamnă risipa din piaţa de fashion? Doar în Europa, fiecare persoană este respon­sabilă, în medie, de 90 de kilograme de deşeuri textile anual, conform unor date anterioare ale ZF.

De altfel, această industrie e cunoscută drept una dintre cele care poluează cel mai mult.

Depinde cum privim produsele second-hand. Dacă ajungem să cumpărăm mai multe piese decât am face în mod normal - pentru că sunt mai ieftine sau pentru că avem impresia că au mai fost purtate şi atunci impactul asupra planetei e mai mic - nu am rezolvat nimic.

 

Două modele

Humana are în magazine şi produse second-hand, dar şi articole cu etichetă, noi. Acestea din urmă reprezintă cam 20% din oferta magazinelor cu loturi lungi. O bună parte din haine provin din donaţii de la oameni din Europa de Vest. Uneori există şi posibilitatea de a prelua produse de la marii retaileri cu scopul de a găsi cele mai bune posibilităţi de reutilizare, spune Rodica Bulăceanu.

„Avem două concepte în România – cele unde schim­băm colecţia la cinci săptă­mâni (loturi lungi – n. red.) şi cele unde o schimbăm la două. În cazul primelor – sunt 25 de magazine – avem discounturi treptate.“

„Începem cu 100% din preţ, apoi mergem cu -20, -30% Happy Hour, ulterior cu -30, -50%, pentru ca în săptămâna patru să avem preţ unic de 25 de lei, iar în ultima coborâm la 4 lei. Alimentăm însă permanent magazinele şi cu marfă. În unităţile celelalte, cu lot scurt, începem cu un preţ de 35 de lei şi coborâm la final la 4 lei. Sunt magazine de soldări. Nu avem în Bucureşti şi Cluj, dar în restul oraşelor da.“

În magazinele cu lot lung, clienţii vin în prima săptămână în căutare de branduri, de materiale naturale, preţul e mai puţin important. Circa 5-8% din articolele din prima săptămână sunt de brand.

„Mă refer la branduri poziţionate de la nivel mediu în sus, până la nume mari. Ponderea e mai mică decât anterior. După pandemie s-au dezvoltat multe iniţiative online şi în social media, mă refer la iniţiative de vânzare de haine vintage, de brand.“

 

Un nou segment

Şi Humana are magazine de tip vintage în Europa, în oraşele mari.

„Ne dorim să deschidem şi în România, de aceea am testat pieţele din Bucureşti şi Cluj, unde avem nişte cornere în magazinul din Bucur Obor şi într-un magazin din Cluj. Pentru un astfel de butic, avem nevoie de un spaţiu de 100-150 mp într-o zonă mai selectă.“

În România sunt 40 de magazine Humana în peste 20 de oraşe. Anul acesta compania nu a deschis deocamdată nimic, dar are în plan să relocheze unele unităţi.

„Vrem să şi deschidem, dar trebuie să găsim zone cu trafic bun şi cu chirii rezonabile. Nu mergem în localităţile de sub 25.000 de oameni. În România mai există puţine zone comerciale stradale. S-a schimbat modul în care românii fac shopping, câştigând teren retail park-urile şi centrele comerciale. De aceea, am închis magazinul de pe Calea Moşilor, care fusese deschis în 2016.“

Cele mai bune unităţi ale Humana din România, atât ca vânzări, cât şi ca profitabilitate, sunt – un magazin din Ploieşti dintr-un retail park, unul din Cluj şi cel din Bucureşti Titulescu. Acesta din urmă e deschis în 2011 şi în fiecare an de atunci a crescut.

„De fel, noi nu prea alegem centre comerciale şi retail park-uri. Aici, clienţii merg de regulă la final de săptămână pentru cumpărături. Noi pariem mai degrabă pe zonele rezidenţiale şi pe zonele centrale din oraşe. Ca business, avem nevoie de trafic pietonal mare şi de volume mari de vânzări. Aşadar, avem nevoie de recurenţă.“

 

Câteva cifre

În 2025, în România, compania a avut 1,85 mil. clienţi care au cumpărat 5 milioane de piese. „Ne dorim să menţinem cifrele anul acesta, pe o piaţă foarte competitivă atât în zona de modă second-hand, cât şi nouă. Apar tot mai multe magazine noi.“

Anul 2025 a fost şi el unul de consolidare, de eficientizare a cheltuielilor şi de presiune mare pe preţ.

„Am relocat patru magazine şi am deschis o unitate în Câmpina, a doua din oraş. Urmează însă o închidem pe cealaltă, un oraş precum Câmpina nu susţine două. În aceste localităţi secundare aflate la 20-30 km de un oraş mai mare, există în continuare o migraţie pentru shopping către oraşul mai mare.“

Ca vânzări, anul trecut a fost undeva similar cu 2024, explică executivul, - 80 mil. lei, potrivit Ministerului de Finanţe. Bonul mediu e de 75-80 de lei pentru magazinele cu lot de cinci săptămâni.

„Magazinele noastre seamănă cu cele din retailul clasic, dar nu 100%. Ne dorim o altă experienţă de cumpărături, de gen descoperire, treasure hunt“, conchide executivul.