Pagina verde. Spaţii verzi sau folii negre? Primăria Sectorului 3 a împânzit scuarurile din oraş cu folii menite să protejeze plantele. Peisagişti: „Împiedică aerarea solului şi infiltrarea apei din precipitaţii, proliferează instalarea de boli şi dăunători“

♦ Alţi peisagişti spun că folia neagră, chiar şi acolo unde există, ar trebui acoperită, nu lăsată să strice aspectul scuarurilor.

Mai multe scuaruri din sectorul 3 din Bucureşti au de câteva luni, în loc de spaţiul verde atât de necesar într-un oraş în care poluarea este adesea alarmantă, kilometri întregi de folii negre care dau un aspect funebru străzilor oricum gălăgioase şi aglomerate. Peisagiştii spun că materialul nu este indicat pentru protejarea eventualelor plante sădite sub el şi oricum ar fi trebuit acoperit pentru a fi măcar estetic mai uşor de suportat.

„Acela este un produs care se foloseşte la plantaţii precum cele de căpşuni. Foliile acelea trebuie înlocuite periodic, însă din lipsă de înţelegere, ele au început să fie folosite de primăriile de la noi pentru a îndepărta buruienile. De fapt, împiedică aerarea solului şi infiltrarea apei din precipitaţii, plus că proliferează instalarea de boli şi dăunători. Cine foloseşte astfel de materiale nu înţelege nici cum funcţionează ele şi nici cum funcţionează plantele“, spune Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Ea mai adaugă şi că o dovadă că sunt utilizate greşit este faptul că nu se folosesc în nicio ţară cu tradiţie în peisagistică, precum Franţa, Anglia şi Germania, unde, evident, există de asemenea buruieni care trebuie eradicate.

„Există însă alte modalităţi de a ţine buruienile la distanţă şi care chiar sunt eficiente, dar asta înseamnă să se cheltuie mai puţin pe materiale.“

Folia neagră este aleasă în principal de proprietarii privaţi, nefiind o strategie recomandată la nivel municipal, mai spune Diana Culescu.

Alţi peisagişti spun că folia neagră, chiar şi acolo unde există, ar trebui acoperită, nu lăsată să strice aspectul scuarurilor.

„Această folie neagră ar trebui să prevină buruienile şi să ajute la conservarea apei în sol. Pe ea se aşterne mulciu din piatră sau scoarţă de copac, pentru că nu trebuie să se vadă“, spune un arhitect peisagist. Astfel de folii antiburuieni, destinate folosirii în agricultură, se găsesc inclusiv în magazinele retailerilor de bricolaj. De pildă, pe site-ul Dedeman, un astfel de material se vinde cu precizarea că este cel mai frecvent utilizat în grădină.

„Este complet impermeabil, menţine umiditatea terenului, dar privează plantele dăunătoare de apă, aer şi lumină, privându-le creşterea. Poate fi utilizată atât pentru culturile în câmp, grădină, cât şi pentru cele din spaţii protejate – solarii, sere“, se arată în descrierea produsului.

Reprezentanţii Primăriei Sectorului 3, condusă de Robert Negoiţă, spun că folia are un efect benefic, dar nu explică de ce în scuaruri nu se mai pot vedea deloc zone verzi.

„Folia de mulcire are un efect benefic asupra plantei şi zonei din jurul ei, menţine umiditatea în pământ şi împiedică totodată creşterea unor buruieni nedorite. Aceasta împiedică efectul de evapotranspiraţie şi nu mai este nevoie de o cantitate mare de apă la irigare, deoarece umiditatea rămâne mult mai bine în sol şi totodată ferim plantele respective de dăunători şi de cele mai comune boli care le afectează. De asemenea, prezintă şi avantajul că în timpul lucrărilor pe care le efectuăm la materialul dendrologic nu există riscul să tăiem rădăcinile acestora. În plus, datorită acestui tip de folie de mulcire, insectele dăunătoare nu vor mai ajunge la plantă, deoarece suprafaţa reflectorizantă le va ţine la distanţă“, au spus reprezentanţii primăriei, la solicitarea ZF.

Tot în sectorul 3, pe strada Nerva Traian, anul trecut a apărut un gard metalic care mărgineşte un gard viu din faţa blocurilor, primăria motivând că a fost montat la solicitarea locatarilor, pentru a proteja verdeaţa. În condiţiile în care zi de zi se simte tot mai intens nevoia de mai mult spaţiu verde în oraş, astfel de strategii dăunează aspectului urban şi calităţii vieţii.

Potrivit datelor Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), dacă în 1989 Bucureştiul avea o suprafaţă de 16,79 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în 2006 media a ajuns la 9,67 de metri pătraţi. Statisticile europene indică însă o medie mai recentă de 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde aferenţi fiecărui bucureştean. Spre comparaţie, conform datelor Greenpeace, în 2012 Viena avea o suprafaţă de 120 de metri pătraţi de spaţiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 mp) şi Stockholm (86 mp). Capitale mai mari decât Bucureştiul aveau şi ele mai mult spaţiu verde, printre ele regăsindu-se Londra, cu 27 de metri pătraţi pe cap de locuitor, Berlin - cu 38 mp, şi Roma - cu 45 mp.