Pagina verde. În ce stadiu se află reţelele de piste de biciclete pe care primăria vrea să le facă în Bucureşti? Pentru două trasee, proiectele tehnice din 2019 nu mai corespund realităţii şi trebuie refăcute

♦ La fel ca anul trecut, proiectele de construcţie efectivă nu au avansat, deoarece fie nu au primit încă autorizaţiile necesare, fie au fost sistate.

Planul Primăriei Capitalei de a extinde reţeaua de piste de biciclete din oraş cu 32 de kilometri bate pasul pe loc, motiv pentru care proiectele realizate în urmă cu cinci ani nu mai sunt valabile, aşa că trebuie actualizate.

„Având în vedere faptul că Proiectele Tehnice aferente traseelor 2 şi 4, realizate în anul 2019, nu mai corespund realităţii din teren, este necesară adaptarea acestora la condiţiile actuale. Lucrările pentru cele două trasee vor putea începe după obţinerea autorizaţiilor de construire, pentru fiecare tronson în parte“, au spus reprezentanţii Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Capitalei, la solicitarea ZF.

În 2023, Primăria Municipiului Bucureşti spunea că pune la bătaie un buget de aproape 35 de milioane de lei pentru a extinde reţeaua de piste de biciclete din Capitală cu 32 de kilometri. Sursa de finanţare este compusă din bugetul local şi din transferul unor bani de la bugetul de stat, printr-un proiect finanţat din Fondul de Mediu, iar de amenajarea acestor piste este responsabilă Compania Municipală SC Trustul de Clădiri Metropolitane SA, o companie controlată de Primăria Capitalei prin Consiliul General, cu afaceri de 76 de milioane de lei în 2023, faţă de 34 de milioane de lei în 2022.

La fel ca anul trecut însă, proiectele de construcţie efectivă nu au avansat, deoarece fie nu au primit încă autorizaţiile necesare, fie au fost sistate din cauza vremii, deşi iarna din Capitală a fost una blândă.

Astfel, în prezent se află în diverse stadii de implementare trei trasee pentru biciclete: unu între bulevardul Constantin Prezan şi Piaţa Presei, unu între Piaţa Victoriei şi şoseaua Mihai Bravu şi încă unu între Bulevardul Libertăţii şi Arena Naţională. Nu există însă un orizont de timp în care acestea ar putea fi gata, în condiţiile în care nici documentaţia nu a fost complet elaborată.

Celor trei trasee amintite li se adaugă proiectul de infra­struc­tură „Penetraţie Prelungirea Ghencea - Domneşti şi Supralărgire bulevardul Ghencea între strada Braşov şi terminal tramvai 41“, aflat în prezent în derulare, unde este prevăzută realizarea unui traseu de pistă pentru biciclete cu o lungime de 11,34 kilometri.

De asemenea, mai există un proiect conţinând 42 de subproiecte care face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană şi care are la bază o strategie alternativă de promovare a centrului Bucureştiului prin atingerea unor repere turistice într-un circuit de 9,4 km, care poate fi parcurs în două ore pe jos sau în jumătate de oră cu bicicleta. Din cele 42 de subproiecte, anul trecut fuseseră obţinute autorizaţii de construire pentru 36.

Primăria Municipiului Bucureşti a mai propus şi alte cinci trasee cumulând 13 kilometri de cale dublă (26 de kilometri de cale simplă), ca parte a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030.

România se numără printre ţările cu cea mai slabă infrastructură dedicată bicicletelor, cu oraşe sufocate de traficul de maşini. Multe dintre proiectele privind construcţia sau amenajarea pistelor de biciclete se află în stadiul de intenţie sau de proiectare, astfel că puţine piste se construiesc în prezent, potrivit informaţiilor companiei de date pentru sectorul de construcţii IBC Focus.

Unul dintre cele mai mari proiecte pentru infrastructura de biciclete este al Primăriei Sectorului 2, care plănuieşte să adauge 36 de kilometri de piste de biciclete în sectorul 2, precum şi pe câteva artere principale aflate în administrarea Primăriei Generale Bucureşti. Recent însă, reprezentanţii VEGO Holdings, compania desemnată să realizeze studiul de fezabilitate pentru acest proiect, a spus că Primăria Municipiului Bucureşti blochează derularea sa, prin neacordarea autorizaţiilor necesare.