Pagina verde. Studiu. România generează 160.000 de tone de deşeuri textile anual, reciclează sau reutilizează sub 6-10% din acestea şi nu dispune de statistici centralizate

România generează esti­mativ 160.000 de tone de deşeuri textile anual, reci­clează sau reutilizează sub 6-10% din acestea, nu dispune de statistici cen­tralizate pri­vind textilele puse pe piaţă şi nu are niciun OIREP func­ţional specializat pe textile, arată concluziile raportului „Modele de Gu­vernanţă pentru Circu­laritatea Texti­lelor în România“, realizat de Asociaţia Planeta Verde şi FEPRA Group.

Mai mult, studiul arată că sistemul de trasabilitate existent, SIATD, nu este adaptat pentru fluxurile textile şi va necesita extindere.

 Pe de altă parte, România se confruntă cu unele dintre cele mai scăzute rate de reciclare din Uniunea Europeană pentru deşeurile textile, cu o infrastructură de colectare separată insuficientă şi cu absenţa unui cadru legislativ specific pentru EPR pentru textile, se arată în raport.

Între 75 şi 80% din deşeurile textile ajung ames­tecate în fluxul de deşeuri municipale, iar fenomenele de depozitare ilegală, ardere necontrolată sunt semni­ficative. Situaţia vine în contextul în care de la începutul anului trecut România trebuie să colecteze separat textilele, iar legislaţia europeană din domeniu aduce noi obligaţii.

„În acest context, termenul de transpunere a Directivei (UE) 2025/1892 (care vizează deşeurile textile n-red), respectiv 17 iunie 2027, nu lasă loc de amânare sau întârziere, fiind necesară pregătirea cadrului legislativ, instituţional şi operaţional pentru implementarea unui sistem funcţional de răspun­dere extinsă a producătorului pentru textile“, se arată în raport. Directiva UE) 2025/1892 care modifică di­rective anterioară obligă statele să instituie  scheme de Răspundere Extinsă a Produ­cătorului (EPR) specifice pentru textile, cu un termen de transpunere stabilit la 17 iunie 2027 şi un calendar de implementare operaţional până în 2028.

Raportul mai arată că un punct forte pentru implemen­tarea ERP pentru sectorul textilelor este faptul că există un sistem de răspundere extinsă a producătorului pen­tru ambalaje a fost imple­mentat încă din 2007-2008, ca urmare a transpunerii Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, ulterior armonizată cu Directiva 2008/98/CE privind deşeurile.

„Experienţa acumulată oferă o serie de bune practici şi lecţii pentru extinderea EPR la textile“. Însă raportul indică şi câteva puncte slabe, printre care şi lipsa unei coordonări coerente între auto­rităţile centrale şi locale afec­tează uniformitatea apli­că­rii legislaţiei şi calitatea ra­portării datelor. De altfel,  Mai mult, există necesitatea ajus­tării legislative pentru noi fluxuri.

„Pentru textile lipsesc încă definiţii clare, coduri specifice de deşeuri şi obligaţii de raportare dedicate, ceea ce poate întârzia implementarea EPR. (....) În multe cazuri, raportarea fluxurilor de de­şeuri se realizează încă pe suport hârtie sau în sisteme informatice neintegrate“, se mai arată în raport.

„Provocarea nu este doar transpunerea directivei, ci construirea unui sistem apli­cabil în practică – cu costuri realiste, infrastructură şi re­guli, într-un cadru predictibil, care să permită planificare şi investiţii pe termen de trei-cinci ani“, a spus Ionuţ Georgescu, CEO, FEPRA Group, grup românesc de servicii integrate pentru eco­nomia circulară, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Asociaţia Planeta Verde la Senatul României.