Pagina verde. De ce se sufocă bucureştenii în praf şi poluare? De ce suntem pe ultimul loc la suprafaţa de spaţii verzi? Registrul Spaţiilor Verzi, un proiect fundamental pentru buna gestionare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi a arborilor, zace în sertare. „Ca să putem să întreţinem, trebuie să ştim mai întâi ce avem“

♦ În contextul în care Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării, de peste 3.000 de euro per capita, se pune întrebarea cum se poate reduce poluarea, cunoscută ca „ucigaşul tăcut“, dacă nu se vede nicio măsură favorabilă luată în ultimii ani.

Amenda pri­mită recent de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) de la Garda Naţională de Mediu scoate din nou la iveală lipsa interesului pentru dezvoltarea supra­feţelor verzi, vitale pentru îmbunăţăţirea calităţii vieţii într-o capitală care deja stă pe primele locuri în ceea ce priveşte poluarea în Europa. De altfel, Bucureştiul se situa anul trecut pe locul 45 în lume la gradul de poluare cu particule PM 2,5, adică adică particule fine care odată ajunse în sistemul respirator nu mai pot fi eliminate, arată datele din raportul 2024 World Air Quality Report, realizat de platforma IQAir. Astfel, lipsa interesului pentru dezvoltarea spaţiilor verzi şi a reducerii traficului trans­formă an de an Bucureştiul într-un oraş tot mai neprie­tenos. Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu îşi explică decizia de a amenda cu 100.000 de lei Primăria Capitalei prin faptul că este obligată de lege (24/2007, O.U.G. nr. 195/2005), nu are încă elaborat Registrul Spaţiilor Verzi.

„Mai mult decât atât, administraţia nu are nici un audit al suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, urmat de elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi. Conform legii, fiecare bucureştean ar trebui să beneficieze de un indice de 26 mp de spaţiu verde, obligaţie imposibil de îndeplinit de către PMB în absenţa unui plan“. În realitate, ultimele date arată că Capitala are o suprafaţă de numai 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, având cea mai mică suprafaţă din Europa, în timp ce Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi.

Astăzi, Registrul Spaţiilor Verzi din Bucureşti este în realitate o hartă unde poţi vedea spaţiile verzi, străzile şi aleile, însă această plat­formă a costat 2 mi­lioane de euro, po­trivit datelor pu­blice, şi a fost publicată încă din 2013. De atunci, acest proiect fundamental pentru buna gestionare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi a arborilor zace în sertare.

 „Avem nevoie de un Registru al Spaţiilor Verzi pentru că altfel nu putem ştii ce să administrăm. Nu ştim ce arbori avem, cât de mari sunt ei, cum să-i întreţinem. Nu ştim nimic nici despre alte lucruri care afectează direct calitatea vieṭii din mediul urban precum câṭi arbori avem în prezent îm Bucureşti din specii care generează alergii, cum este mestecănul şi unde sunt amplasate aceste exemplare”, spune Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România. Ea mai spune că în prezent nu avem niciun fel de date despre spaţiile verzi din Capitală” deşi Primăria Municipiului Bucureşti a plătit 2 milioane de euro pentru o hartă statică ce nu ne oferă nicio informaţie în acest sens”.

„De asemenea, în legislaţie este prevăzut faptul că Registul Verde trebuie să fie incluse informaṭii despre vegetaţie, care înglobează arborii dar şi alte paliere vegetale cum este cazul pajiştilor înflorite. În plus, Registeul Verde trebuie să includă, tot conform legii, şi informaţii despre alte elemente ce compun spaţiile verzi, precum sistemele de irigaţii sau sistemele de iluminat. Dacă nu ştim ce s-a stricat, cum putem ştii de ce buget şi de ce echipamente avem nevoie pentru reparaţii? Ca să putem întreṭine spaṭiile verzi trebuie mai întâi ce ce există pe teren”.

Din acest motiv, calitatea spaţiilor vreţi de la noi lasă de dorit, a punctat Diana Culescu, care mai spuen şi că în România, absenṭa Registrelor Verzi duce la imposibilitatea dezvoltării uni alt element esenṭial pentru asigurarea calităṭii spaṭiilor verzi: planul de gestionare. Acesta înglobează informaṭii clare şi detaliate despre cum trebuie întreṭinut fiecare element din cadrul unui spaṭiu verde, indiferent că discutăm de arbori, arbuşti, alei, stâlpi de iluminat sau bănci, a menţionat ea.

 

„Şi, nu în ultimul la noi se vorbeşte de suprafaţă verde şi nu de volum verde, ceea ce nu ne obligă cumva mental să înţelegem că sunt şi soluţii tehnice prin care să ai de exemplu arbori, care au un volum foliar considerabil şi fac umbră, îmbunătăṭind astfel micro-climatul urban şi, în acelaşi timp, suprafaṭa solului de la baza acestor arbori să fie acoperită cu pavaj pentru a permite circulaṭia maşinilor sau trecerea pietonilor. De exemplu, în centrul Berlinului, în zona clădirii guvernului german, o serie de aliniamente de arbori sunt realizate cu astfel de soluṭii tehnice chiar peste linia de metrou din subteran’.

 

Pe scurt,  explică Diana Culescu, cu ajutorul Registrului Verde am putea să înṭelegem ce patrimoniu verde avem şi ce ne lipseşte din infrastructura verde urbană.

„De exemplu, punem plante pentru polenizatori in alveolele verzi din marile intersecṭii din capitală. Dar oare ne punem problema cum poate ajunge acolo o albină? Exista coridoare verzi in infrastructura verde a Bucurestiului care să permită faunei să circule în siguranṭă prin oraş? Când vom avea un Registru Verde funcṭional vom putea aborda cu adevărat calitatea vieṭii din mediul urban”.

Amenzi peste amenzi, nimic nu se schimbă

Amenda recent acordată Primăriei Municipiului Bucureşti de către Garda Naţională de Mediu include şi faptul că Primăria Bucureşti nu are implementate proiecte de gestionare a traficului şi mobilităţii urbane (Master Plan General pentru Transport Urban şi Master Plan de Mobilitate Urbană).

„De asemenea, în planurile de acţiune ale PMB nu este luată în calcul posibilitatea (de altfel obligaţie conform OUG 195/2005- Legea Mediului) de restricţio­nare a traficului rutier în anumite perioade de timp, când condiţiile cumulative de trafic intens şi dispersie nefavorabilă sunt întrunite. Traficul este principala sursă de poluare la nivelul aglomerării Bucureşti, iar măsura de conformare a fost dispusă de către GNM, prin actul de control încheiat la finalul anului 2021“.

În plus, Garda de Mediu a mai sancţio­nat faptul că Primăria Municipiului Bucureşti nu a achiziţionat 22 de troleibuze şi şapte micro­buze, deşi avea ca termen 2024, nu au fost montate cele 50 de staţii de reîncărnare pentru vehiculele electrice, deşi trebuia să facă asta până în septembrie 2024, iar până în 2023 trebuia să fie plantaţi 75.000 de copaci pe terenuri degradate. În plus, primăria nu a realizat în totalitate pajiştea urbană de 0,8 ha – termen 2023 şi nu s-a asigurat că sunt realizate în totalitate şi la termen lucrările la tronsonul nr. 1 şi 2 din Proiectul „Supralărgire Prelungirea Ghencea“, deşi termenul era ianuarie 2024.

Iar această amendă nu este singura. În 2020, Primăria Bucureştiului a mai primit o amendă pentru lipsa Registrului Spaţiilor Verzi iar în octombrie anul trecut pentru „nerealizarea măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici în aglomerarea Bucureşti“.

Astfel, în contextul în care Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării, de peste 3.000 de euro per capita, se pune întrebarea cum poate să reducă poluarea, cunoscută ca „ucigaşul tăcut“ în contextul în care nu se vede nicio măsură favorabilă luată în ultimii ani.