Pagina verde. Suntem campioni la aruncarea mâncării la gunoi, iar companiile şi instituţiile publice au început lupta contra risipei alimentare: „Congelează chiar şi mâncarea gătită“

♦ În România există, de pe 15 martie 2024, o lege pentru stoparea risipei alimentare, ceea ce presupune că magazinele sunt obligate să vândă alimentele aflate aproape de termenul de expirare la preţuri reduse. Însă, dincolo de această lege, companiile, dar şi instituţiile publice au campanii pentru reducerea risipei alimentare au şi instituţiile publice.

Aproximativ 166 de kilo­grame de alimente per capita se risipesc anual în România, peste media Uniunii Europene de 132 kilograme per capita, conform celor mai recente date de la Eurostat. Iar 86 de kilograme, adică mai mult de jumătate din această cantitate de alimente care ajung la gunoi anual este generată de gospodării.

Astfel, foarte mulţi români cumpără mai multe alimente decât pot consuma într-o săptămână astfel că după ce acestea se strică sau expiră ajung fără doar şi poate în coşul de gunoi.

Începând cu martie anul trecut, România are o lege pentru stoparea risipei alimentare, ceea ce presupune că maga­zinele sunt obligate să vândă alimentele aflate aproape de termenul de expirare la preţuri reduse.

Adoptarea legii a venit în contextul în care datele oficiale arată că Uniunea Europeană a generat în 2023 un volum de 58,5 milioane de tone de alimente care au sfârşit la gunoi, în loc să fie consumate.

Însă, dincolo de acestea, marile lanţuri de magazine, dar şi cofetăriile, producătorii, comercianţii online sau chiar instituţiile publice au demarat astfel de campanii care să ducă la creşterea gradului de conştien­tizare în rândul populaţiei privind importanţa cumpărăturilor bine planificate.

„Planificarea alimentelor plecând de la alimentele pe care deja  le ai acasă este un prim pas simplu, dar esenÅ£ial, pentru a contribui la reducerea risipei ali­mentare“, arată campania retailerului Lidl.

De asemenea, şi Consiliul Judeţean Ilfov a demarat o campanie cu sfaturi privind re­ducerea risipei alimentare şi atrage atenţia că 6.000 de tone de mâncare ajung zilnic la gunoi.

În UE, peste 59 de mili­oane de tone de deşeuri alimentare (132 kilograme/locuitor) sunt generate anual cu o valoare de piaţă asociată estimată la 132 de miliarde de euro, conform datelor Eurostat.

În acelaşi timp, peste 42 de milioane de oameni nu îşi pot permite o masă de calitate la fiecare două zile.

 

ospodăriile generează mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare (54%) din UE (reprezentând 72 kilograme pe locuitor). Restul de 46% au fost deşeuri generate în sus în lanţul de aprovizionare cu alimente: 19% din fabricarea produselor alimentare şi băuturilor (25 kilograme pe locuitor), 11% prin restaurante şi servicii alimentare (15 kilograme pe locuitor), 8% în comerţul cu amănuntul şi alte distribuţii de alimente (11 kilograme pe locuitor) şi 8% în producţia primară (10 kilograme pe locuitor).

Eurostat notează că printre factorii care contribuie la risipa de alimente se află şi planificare insuficientă a cumpărăturilor şi a mesei, ceea ce şi companiile subliniază în campanii. Pe de altă parte, şi promoţiile de tipul „cumperi unu şi primeşti unul gratis“ reprezintă un factor de creştere a risipei.

Micile cofetării au început şi ele să vândă produse cu un preţ mai mic la final de program, în timp ce aprozarele ies cu legumele şi fructele în faţă pentru a putea vinde produsele care în alt fel ar ajunge la gunoi sau în cel mai bun caz la compostare.

 

Risipa alimentară ca şi componentă a deficitului şi impactul asupra mediului

Producătorii vorbesc şi de importanţa producţiei locale în această luptă de a diminua cantitatea de mâncare aruncată la gunoi mai ales că importurile de alimente contribuie anual cu peste 6 mld. euro la deficitul comercial al României şi nu ajung de cele mai multe ori să fie consumate integral.

În plus, din cauza incertitudinii econo­mice românii au început să fie mai atenţi la ce cumpără, iar producătorii au început să ambaleze produsele şi în cantităţi mai mici.

De asemenea, conform rezultatelor unor simulări făcute de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, gospo­dăriile din Uniunea Europeană ar putea economisi între 220 şi 720 de euro în medie anual dacă ar gestiona cu mai multă grijă alimentele.

De altfel, cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării, acestea generând mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare în anul pandemic 2020, restul fiind deşeuri generate de companii în lanţurile de aprovizionare cu alimente.

Mai mult, potrivit unei simulări, dacă UE ar reduce risipa alimentară cu 41% până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea fi reduse cu până la 108 mili­oane de tone, notează autorii de pe platforma InfoClima.

Pe lângă achiziţiile făcute în funcţie de nevoi, cumpărătorii pot achiziţiona şi ali­mente congelate sau pot congela alimentele care nu pot fi consumate pe loc după gătire.

„Un studiu al Institutului American pentru Alimente Congelate (AFFI) arată că 83% dintre respondenţi consideră că fructele şi legumele congelate contribuie la diminuarea risipei alimentare şi la economisirea banilor, datorită terme­nului de păstrare extins şi posibilităţii de a folosi doar cantitatea necesară“, spun reprezentanţii Kaufland, unul dintre cei mai mari retaileri de pe plan local. Aceştia adaugă că în România, interesul pentru produsele congelate este în creştere.