Pagina verde. Toamna şi iarna avem mai multă poluare în Bucureşti. Cum putem reduce efectele „ucigaşului tăcut“?

♦ Încă din octombrie, locuitorii din Capitală au observat pe aplicaţiile de prognoză a vremii că aerul este poluat şi nesănătos pentru grupurile de persoane sensibile ♦ Creşterea traficului şi pornirea încălzirii în locuinţe sunt cei mai importanţi factori poluatori ♦ Bucureştiul este oraşul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor asociate poluării.

Toamna a venit cu sine şi cu o creştere a nivelului poluării în Bucureşti, astfel că locuitorii au început să observe pe aplicaţiile dedicate sau chiar pe aplicaţiile de prognoză a vremii că aerul atinge valori mari ale poluării în cele mai multe zone. Ieri de exemplu, cel mai poluat aer era în Centrul Vechi, dar şi în Aviatorilor şi în Floreasca, conform aplicaţiei Aerlive.

„Odată cu începutul sezonului rece s-au înregistrat şi creşteri substanţiale ale valorilor poluanţilor, PM10 şi PM2,5, în majoritatea zonelor din Bucureşti. Factorii care influenţează şi generează aceste creşteri sunt încălzirea rezidenţială, care a debutat undeva în jurul datei de 20 octombrie, traficul, care în această perioadă este la maximul de intensitate, dar şi alte surse de poluare, cum sunt cele industriale, construcţii, salubrizare deficitară etc.“, spune Oana Neneciu , director executiv la asociaţia Ecopolis, care a dezvoltat, printre altele şi Aerlive, platformă de măsurare a calităţii aerului. Aplicaţia se bazează pe mai multe staţii amplasate în puncte cheie în special din centru Capitale şi pe senzori în zone de periferie. Mai mult, la constanţa poluării contribuie şi condiţiile meteo nefavorbaile, Adică inversiune termică noaptea şi dimineaţă, ceaţă, lipsa vântului, explică Oana Neneciu.

„Asta se traduce prin aparenţa smogului, adică fenomenul ce combină fumul generat de activităţile oamenilor cu ceaţă şi calmul condiţiilor meteo, făcând un cocktail nociv de poluanţi care rămân la nivelul oraşului pentru perioade relativ lungi de timp. Pe lângă toate acestea, nu rar, sunt semnalate arderi de diferite deşeuri, inclusiv de material vegetal în zonele periferice ale Bucureştiului şi în localităţi din Ilfov, aspect care contribuie la poluarea generalizată din oraş şi la formarea smogului“, a menţionat ea. Însă, cel mai înalt nivel al poluării se înregistrează iarna, în preajma sărbătorilor de iarnă.

 

Care sunt efectele şi cum am putea reduce poluarea?

Oana Neneciu explică faptul că efectele poluării sunt multiple, de la boli respiratorii, boli cardio­vasculare, până la afectarea funcţiilor neuronale. 

„Poluarea este recunoscută ca fiind ucigaşul tăcut şi invizibil, care omoară prematur, anual aproximativ 8 milioane de oameni, conform ultimului raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cei mai afectaţi sunt oamenii care trăiesc în oraşe aglomerate, mari, dense, copiii în mod particular, bolnavii cronici şi seniorii.“ De altfel, conform UNICEF, în România, se estimează că 68 de copii şi-au pierdut viaţa din cauza poluării aerului în 2021, 63 dintre aceştia înainte de a împlini un an. În 2021, se estimează că, în România, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viaţă sănătoasă din cauza poluării aerului.

Oana Neneciu spunea anterior că 29.000 de români mor anual prematur din cauze asociate poluării. Pe lângă măştile pe care le pot purta persoanele care au afecţiuni ce pot fi agravate de poluare sau evitarea sportului în zilele cu nivel mare de poluare, bucureştenii pot renunţa chiar la vehiculul personal.

„Să nu staţionăm cu motorul oprit, să nu ardem materiale în curţi şi să ne interesăm de sisteme de încălzire cât mai eficiente şi puţin poluante pentru încălzirea locuinţei, să ne asigurăm că maşinile personale funcţionează în parametri legali, schimbarea filtrelor, etc. viteză mică şi constanţa în trafic“, a amintit Oana Neneciu.

 

Plătim mult pentru că avem o Capitală poluată

Bucureştiul este oraşul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor asociate poluării, potrivit raportului „Health Costs of Air Pollution in European Cities and the Linkage with Transport“, realizat de compania olandeză de consultanţă de mediu CE Delft în octombrie 2020. Astfel, în 2018 aceste cheltuieli au fost de 3.004 euro pe cap de locuitor al Capitalei.

În top zece oraşe cu cele mai mari costuri de acest tip se regăsesc mai multe oraşe din Italia, dar şi altele din Polonia, Slovacia, Bulgaria şi Germania.
Media costurilor în cele 432 de oraşe analizate este de 1.095 de euro. Asta înseamnă că fiecare cetăţean pierde 1.000 de euro din asistenţa socială pe parcursul unui an din cauza calităţii proaste a aerului. Acestea reprezintă costuri de sănătate, legate de concedii medicale, de medicamentaţie, de spitalizări.

La nivelul unui an întreg, Bucureştiul are costuri totale din această cauză de peste 6 miliarde de euro, fiind depăşit doar de Londra – cu 11 miliarde de euro.
De altfel, pentru a reduce poluarea cauzată de încălzirea rezidenţială, o directivă UE prevede elimi­narea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili.