Pagina verde. Cum se transformă deşeurile biodegradabile în resursă: Academia de Compost, un proiect care a convins sute de bucureşteni să nu arunce la gunoi fructele şi legumele, a transformat 30 de tone de resturi vegetale în îngrăşământ pentru grădinile din Bucureşti

♦ În România, se face de mai mulţi ani colectare separată pe cinci fracţii, care include şi fracţia de biodeşeuri, însă gradul de colectare a acestora din urmăeste departe de a atinge potenţialul ♦ Deşi există o lege a compostului din 2020 care obligă autorităţile locale să colecteze separat la sursă deşeurile biodegradabile, să aplice sistemul „plăteşti pentru cât arunci“ şi să încurajeze compostarea individuală, aceasta nu a fost pusă în aplicare ♦ Datele statistice aferente anului 2022 arată că mai puţin de 6% din biodeşeurile generate (fructe, legume, resturi vegetale, zaţ de cafea) ajung să fie colectate ♦ Iar astăzi sunt proiecte precum Academia de Comport care şi-au propus să preia iniţiativa în creşterea gradului de colectare şi transformare a deşeurilor biodegradabile.

Academia de Compost, un proiect care a luat naştere în 2023 şi a fost dezvoltat de mai multe asociaţii, a transformat până acum 30 de tone de resturi vegetale care ar fi ajuns la gropile de gunoi, în 15 tone de compost, îngrăşământ natural care regenerează solul din Bucureşti.

În prezent, Academia de Compost are 20 de puncte de compostare în Bucureşti şi două în Ilfov, iar fiecare astfel de punct are un responsabil care s-a ocupat de înfiinţarea acelui punct şi de identificarea unui spaţiu potrivit în apropierea blocului în care stă petru a amplasa o cutie pentru compostare, dar şi de gestionarea proiectului.

„Când am lansat proiectul în 2023, aveam deja 5 puncte de compostare comunitară pe care le amplasasem începând cu 2021 şi pe care le administrăm fiecare în mod direct. Din 2023 până acum, am ajuns la 20 de puncte de compostare în Bucureşti, adică peste 20 de lideri cetăţeni sau reprezentanţi de instituţii, cu peste 850 de beneficiari direcţi, adică contributori cu resturi vegetale şi peste 3.500 de copii şi adulţi trecuţi prin diverse sesiuni educaţionale în jurul cutiilor de compostare“, menţionează Gabriela Iordan, coordonatorul proiectului. Academia de Compost are acorduri semnate şi cu Primăria Municipiului Bucureşti, cu Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement (ALPAB) cu primăria Sectorului 2 şi urmează să încheie un parteneriat cu primăria Sectorului 1.

„Dorim să extindem compostarea prin parteneriate şi în celelalte sectoare ale Bucureştiului - Sector 3, 4 şi 5, Ilfov, dar şi cu primăriile marile oraşe din România. Pentru ca compostarea comunitară să devină un model de succes, ar fi nevoie să avem comunităţi active care să îşi dorească şi să iniţieze puncte de compostare la fiecare 500 de m într-un oraş. Academia de Compost lucrează şi cu mici fabrici de mobilă care generează rumeguş ca deşeu.

„Ne-am dori să putem valorifica ca stoc de uscătură şi lemnul tocat de către firmele care gestionează spaţiile verzi, ADP-urile. Rumeguşul, lemenul tocat, frunzele şi paiele/fânul, bogate în carbon, sunt esenţiale pentru echilibrarea formulei de compostare. Cetăţenii aduc resturi vegetale de acasă din pregătirea hranei - coji cotoare de la fructe şi legume, coji nuci, zaţ cafea, rest ceai, plante de apartament, care sunt bogate în azot. Cele două tipuri de resturi, amestecate în proporţii aproximativ egale în cutia de lucru, duc la o compostare aerobă, termofilă, rapidă şi plăcută“, a mai spus Gabriela Iordan. Mai mult, Academia de Compost lucrează atât cu comunităţi de grupuri de iniţiativă, asociaţii de bloc, şcoli, licee, cât şi cu firme publice sau private care doresc să dezvolte un proiect educaţional şi comunitar. „De aceea acordul cu primăriile este esenţial. Beneficiarii sunt în primul rând cei care compostează în mod voluntar, dar şi restul cetăţenilor care au parte de o natură mai curată. De asemenea, beneficiare sunt şi primăriile pentru că prin acest proiect venim cu o soluţie pentru prevenirea generării deşeurilor - cea mai importantă şi prima care ar trebui adresată într-un management sustenabil al deşeurilor şi resurselor naturale“.

Un exemplu de proiect este cel de la Livada Comunitară Mărţişor, punct amplasat în toamnă 2021, unde contribuie 25 de familii, există 75 de beneficiari (total membrii din familii), care împreună au transformat peste 6.000 de kilograme de resturi în 3.000 kilograme de compost, îngrăşământ natural folosit în activităţile de grădinărit din spaţiul pus la dispoziţie de Muzeul Naţional al Literaturii Române la Casa Memorială Tudor Arghezi, adică 4.500 mp în livada din spate.

 

Legislaţia, o problemă care întârzie creşterea gradului de compostare a deşeurilor

Conform datelor statistice analizate de organiziaţia Bio-based Industries Consortium (BIC), care reprezintă sectorul privat într-un parteneriat public-privat cu Comisia Europeană, în 2022 (ultimele date disponibile) mai puţin de 6% din deşeurile biodegradabile generate de un român ajungeau să fie colectate. Comparativ, în Danemarca procentul ajungea la peste 70%, în Germania la 67%, iar în Spania la peste 40%, conform calculelor ZF. Un român general în 2022 o cantitate de peste 270 kg de biodeşeuri, conform sursei citate. Toată această cantitate s-ar putea transforma în compost, adică un îngrăşământ natural, aproape gratis, care poate fi folosit în grădinile proprii, grădinile publice sau chiar în ferme.

În ceea ce priveşte compostarea comunitară, adică făcută de exemplu de vecinii din acelaşi bloc , Irina Breniuc, specialistă în advocacy şi parte din echipa Academiei de Compost, spune că momentan legislaţia nici nu blochează, nici nu susţine compostarea comunitară locală. Ea explică faptul că din ianuarie 2021, a intrat în vigoare Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, cunoscută popular ca „Legea compostului“.

„Aceasta obligă autorităţile locale să colecteze separat la sursă deşeurile biodegradabile, să aplice sistemul „plăteşti pentru cât arunci“ şi să încurajeze compostarea individuală (mai ales la sate). În realitate, însă, nimeni nu aplică legea, pentru că Ministerul Mediului nu a publicat nici până astăzi Normele de aplicare. Iar primarii profită de asta pentru a continua să nu facă mai nimic pentru îmbunătăţirea sistemului de management al biodeşeurilor“, a punctat ea. Astfel, din această cauză entităţile publice sau private nu au investit în tehnologie sau infrastructură pentru colectare, transport, sortare, procesare, valorificare, explică reprezentanţii Academiei de Compost.

„Foarte puţine primării au început să preia separat fracţia biodegradabilă şi să composteze pentru că la cantităţi mari, jucătorii pe piaţa compostării vor dori să vândă produsul finit pentru avea venituri şi profit. În lipsa normelor şi a unui cadru clar, favorabil, producătorii nu pot să valorifice compostul pe piaţa internă“, a menţionat Gabriela Iordan. Ea adaugă că este nevoie de toate tipurile de compostare - municipală, industrială, autonomă - în unitate, comunitară şi individuală.

„Ultimele 3 însă ar trebui exceptate de la lege şi normele ei de aplicare, pentru că compostul produs nu este comercializat şi nu este folosit în agricultură“.

Mai mult, această lege nu menţionează însă deloc compostarea comunitară locală.

„Prin urmare, noi suntem momentan într-o zonă neacoperită de vreo legislaţie sau reglementare. Iar asta face lucrurile mai complicate la nivel local, căci autorităţile se tem să ne dea acordul să amplasăm puncte de compostare comunitară, dacă niciun act normativ nu le spune cum să procedeze în acest caz. Şi de aceea, ne-am implicat în advocacy la nivel central“, a explicat Irina Breniuc. Astfel, reprezentanţii Academiei de Compost au făcut parte dintr-un grup de lucru creat la Guvernul României pe tema compostării. „Compostarea comunitară locală este un demers educativ, care presupune aport voluntar din partea cetăţenilor şi gestionează cantităţi mici. Compostul obţinut nu va fi utilizat în agricultură, nu poate fi comercializat sau transportat, având ca destinaţie uz propriu în jardiniere, spaţii verzi degradate, terenuri neagricole şi grădini urbane comunitare. De aceea, normarea ei trebuie să fie diferită de cea pentru compostarea municipală, industrială sau semi-industrială, cele din urmă presupunând obţinerea de autorizaţii şi avize care ar bloca activitatea de compostare comunitară locală“, a explicat ea. Irina Breniuc adaugă că în decembrie 2025, a apărut o nouă propunere legislativă care ar urma să înlocuiască Legea Compostului.

„În forma propusă de iniţiatori, Propunerea legislativă privind gestionarea biodeşeurilor ar impune grupurilor de iniţiativă locală care transformă biodeşeurile în compost aceleaşi reguli ca operatorilor care obţin profit din managementul biodeşeurilor. De aceea, am propus o serie de amendamente, care au fost incluse de Comitetul Economic şi Social în punctul de vedere emis pe această propunere, respectiv preluate şi depuse de un deputat la Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor“.

 

Cum a luat naştere Academia de Compost

„În 2023 ne-am reunit câteva organizaţii şi lideri de grupuri de iniţiativă pentru a face un demers unitar şi pentru a avea o voce comună pentru recunoaşterea, promovarea şi extinderea  modelului de compostare comunitară locală (CCL). Compostarea comunitară presupune transformarea biodeşeurilor în compost, în cutii de lemn puse în grădinile din oraşe, pentru a fi aproape de cetăţenii care doresc să valorifice cât mai aproape de ei resturile vegetale din bucătărie sau din curte“, a explicat Gabriela Iordan.

Proiectul ACADEMIA DE COMPOST este dezvoltat de Climato Sfera, Asociaţia Culturalis, grupul de iniţiativă Livada Comunitară Mărţişor, Asociaţia pentru Consum Sustenabil, împreună cu experţi din cadrul ECOTECA şi Urban Cultor. Proiectul a fost şi este finanţat de Platforma de mediu pentru Bucureşti, program iniţiat de Fundaţia Comunitară Bucureşti şi ING Bank România, prin runda fiind susţinută şi de Nhood România, a mai spus Gabriela Iordan.