Pagina verde. Turismul sustenabil, şansa unor comunităţi locale. Cum ar putea zonele rurale să prospere folosindu-se de resursele naturale fără să le distrugă? „Turismul creează o posibilitate economică şi efervescenţă în comunitate, iar atunci oamenii nu mai vor să plece“

♦ Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului cuprinde 18 comune din zona de deal şi de munte din nord-vestul judeţului, unde locuiesc circa 40.000 de persoane ♦ De promovare şi apariţia unor noi afaceri nu beneficiază doar comunele parte din geoparc, ci tot restul Buzăului. Ţinutul Buzăului, deşi e format doar din 18 comune, e un adevărat brand al judeţului, iar efectele se transmit ca printr-o undă şi se resimt şi în alte zone din judeţ.

La nord-est de Bucureşti, într-un judeţ cu o paletă largă de reliefuri, de la dealuri şi câmpii până la munţi, un proiect dă viaţă unor comunităţi unde şansa dezvoltării părea doar un ideal greu de atins, o poveste frumoasă fără un orizont clar. Acest lucru poate fi observat în multe zone din ţară, care nu mai văd luminiţa de la capătul tunelului, iar satele şi micile oraşe sunt decimate de migraţia oamenilor pentru găsirea unui trai mai bun în marile oraşe sau chiar în afara ţării.

O zonă din judeţul Buzău a reuşit să se folosească de resursele naturale şi culturale pentru a se promova turistic şi, implicit, să contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale. Buzăul este o zonă în care se întâlnesc trei plăci tectonice care au contribuit la diversitatea zonei şi au generat numeroase fenomene spectaculoase din punct de vedere geologic, însă acest lucru nu a fost foarte mult pus în valoare până la iniţiativa programului Ţinutul Buzăului. Pornind de la resursele naturale ale judeţului a apărut Geoparcul UNESCO

Ţinutul Buzăului, care cuprinde 18 comune din zona de deal şi de munte din nord-vestul judeţului, unde locuiesc circa 40.000 de persoane.

Geoparcul atestat UNESCO a fost creat pentru conservarea, promovarea şi valorificarea resurselor naturale, dar şi a valorilor de patrimoniu cultural şi istoric. Scopul acestui proiect geoparc este susţinerea dezvoltării sociale şi economice a comunelor având la bază principiul dezvoltării durabile. Programul a primit oficial statutul de Geoparc Internaţional UNESCO în 2022.

Totuşi, chiar şi înainte de acest moment, Asociaţia Ţinutul Buzăului si partenerii ei, care coordonează acest program, au avut diferite proiecte pentru dezvoltarea şi promovarea zonelor, ţinând cont atât de protejarea siturilor naturale, cât şi de atragerea turiştilor şi dezvoltarea comunităţilor locale.

Răzvan Gabriel Popa, executive director, Asociaţia Ţinutul Buzăului: Într-o comunitate în care nu se întâmplă nimic, nu ai viaţă socială, pleci pentru că te plictiseşti şi asta, de multe ori, este mai important decât partea economică.

 

Răzvan Gabriel Popa, General Manager al Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului: Într-o comunitate în care nu se întâmplă nimic, nu ai viaţă socială, pleci pentru că te plictiseşti şi asta, de multe ori, este mai important decât partea economică.

„Noi am început să promovăm zona încă din 2013 şi în jurul datei de 1 mai 2015, în Poiana Coziancei şi Nucu, unde sunt aşezările rupestre, ne-am trezit cu 20 de maşini şi 200 de oameni care făceau grătare în poiană, ceea ce a fost şocant, motiv pentru care a trebuit să oprim promovarea doi ani“, povesteşte Răzvan Gabriel Popa, General Manager al Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului.

Promovarea a fost oprită pentru a se putea organiza asociaţia, împreună cu autorităţile locale, astfel încât maşinile să nu mai ajungă în poiană, tocmai pentru a proteja natura în vederea unei dezvoltări sustenabile.

„Împreună cu primaria, am făcut o parcare la un kilometru şi jumătate de poiană şi am dat o opţiune economică vizitatorilor. Dacă am fi zis să nu urce, ei ar fi urcat oricum şi atunci am gândit această opţiune. Dacă opreau maşina în parcarea amenajată de jos era gratuit, dacă urcau în poiană cu maşină plăteau 250 lei parcarea. Aşa turiştii nu au mai urcat cu grătarele şi boxele în poiană“, explică el.

Acesta este unul dintre exemplele care nu doar că ajută la dezvoltarea turismului în zonă, dar se poate face şi având în vedere principiul sustenabilităţii.

 

 

Un alt exemplu de zonă care a devenit cunoscută datorită promovării unor obiective turistice naturale, ignorate până atunci, este în satul Ulmet din comuna Bozioru, unde se află şi Trovanţii, forme naturale care au apărut în urma unor procese de cimentare formate de  nisipurile depuse într-o deltă peristorică care se afla în acea zonă.

După promovarea obiectivului, mulţi turişti au încercat să ajungă cu maşinile aproape  de trovanţi, care se află pe un deal, trecând prin satul cu străduţe înguste.

„Am zis să facem un plan de management, să facem parcarea jos la drumul judeţean şi să punem un semn interzis cu excepţia riveranilor, iar oamenii să urce un kilometru pe jos. Iar asta rezolvă două probleme, una faptul că un trafic de maşini crea probleme în sat, iar oamenii nu beneficiau deloc de acest trafic. Dacă vizitatorul vine cu maşina, el nu se opreşte. Când oamenii au început să meargă pe jos prin sat, sătenii au început să vândă diferite produse făcute în casă, iar barurile au început să servească şi mâncare“, explică el.

Trovanţii fac astăzi parte dintr-o arie protejată, însă nu una de interes national, pentru că în acel caz banii încasaţi pe bilete nu ar fi rămas în administrarea autorităţilor locale, ci ar fi mers la nivel central. Aceasta este una dintre problemele ariilor protejate de interes naţional din România. Soluţia geoparcului a fost înfiinţarea unei arii protejate de interes local.

„Avem un obiectiv foarte important (Vulcanii Noroioşi – n. red.) într-una din cele mai sărace comune din România, şi asta pentru că banii nu rămân în comunitatea locală. Legislaţia oferă o mică oportunitate, anume aria protejată de interes local în care facem o documentaţie ştiinţifică şi împreună cu comunităţile, prin hotărâre de consiliu local, declarăm o zonă arie protejată de interes local“, explică el.

Cu astfel de portiţe legislative, comunităţile pot beneficia de avantajele de a avea o arie protejată în zonă care poate atrage turiştii.

Comuna Bozioru beneficiază astăzi de banii pe care îi atrag Trovanţii, exemplu replicat şi în comuna Scorţoasa, unde sunt vulcani noroioşi.

„Nu am dat mai recente, dar înainte de COVID, Primăria Bozioru încasa pe lună 2.000 de lei din taxe şi impozite, nu încasează mai mult acum pentru că abia au apărut businessuri şi vor începe să încaseze mai mult în viitor. Din aria protejată încasa 20.000 de lei pe lună, adică de zece ori mai mult decât din taxele şi impozitele locale“, povesteşte Răzvan Gabriel Popa.

Acestea sunt doar câteva exemple privind schimbările pe care le pot aduce astfel de iniţiative. Programul geoparcului reprezintă un parteneriat publicat-privat între comunităţile locale, Consiliul Judeţean Buzău şi Asociaţia Ţinutul Buzăului, iar fără una dintre părţile implicate, schimbările nu s-ar putea produce.

„Ca să poţi construi un astfel de teritoriu, ai nevoie de administraţia locală şi regională, ei îţi dau credibilitate la nivel local şi te ajută logistic şi îţi deschid nişte uşi, inclusiv să ofere un suport financiar. Avantajul nostru, pentru că avem libertatea de a ne mişca fără aparatul birocratic în spate, este că putem face lucrurile mult mai repede decât autorităţile.“, spune el.

Povestea acestui proiect a început încă din 2007, iniţiat de Consiliul Judeţean Buzău în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti. Până în 2013 a fost o etapă de planificare, iar apoi s-a format echipa oficială a Geoparcului Ţinutul Buzăului, formată din membri viitoarei Asociaţii Ţinutul Buzăului, moment în care programul a început să adune atât finanţări, cât şi să implementeze diferite proiecte. Abia în 2022, a fost recunoscut în mod oficial statutul de Geoparc Internaţional UNESCO şi caracterul de teritoriu cu resurse naturale şi culturale de importanţă internaţională.

Din 2007 şi până în prezent, programul a ajutat la dezvoltarea turismului în zonă, iar de la doar patru cazări în urmă cu aproape două decenii, astăzi sunt deja 26 de pensiuni şi încă patru care urmează a fi deschise. Deşi creşterea nu e spectaculoasă, lucrurile se mişcă în direcţia bună.

Mai mult, între timp, au fost amenajate şi nouă geosituri, opt centre de vizitare, zece poteci tematice sau trasee de hiking, dar şi multe alte facilităţi precum materiale de promovare, cât şi parcări sau centre informaţionale.

De promovare şi apariţia unor noi afaceri nu beneficiază doar comunele parte din geoparc, dar şi tot restul Buzăului. Ţinutul Buzăului, deşi e format doar din 18 comune, e un adevărat brand al judeţului, iar efectele se transmit ca printr-o undă şi se resimt şi în alte zone din judeţ.

Însă turismul este una dintre şansele zonelor rurale sau a micilor oraşe din ţară.

„Comunismul a stricat tot lanţul economic local şi apoi a apărut dezagregarea socială. Într-o comunitate în care nu se întâmplă nimic, nu ai viaţă socială, pleci pentru că te plictiseşti şi asta, de multe ori, este mai important decât partea economică. Cred că turismul creează ambele posibilităţi, o posibilitate economică şi efervescenţă în comunitate: lucruri se întâmplă şi ai ceva de făcut“, adaugă Răzvan Gabriel Popa.

Pe lângă partea turistică de care se ocupă, Geoparcul are şi un hub dedicat businessurilor din zonă pe care le ajută să se promoveze şi să crească, din care fac parte nu doar pensiuni sau restaurante, dar şi producători locali.

Pe termen lung, obiectivele Geoparcului sunt nu doar de a atrage turiştii în zonă, dar şi de a-i determina să stea perioade mai lungi, astfel încât să descopere mai multe obiective turistice şi să crească durata medie de şedere în unităţile de cazare, ceea ce ar însemna o sumă mai mare de bani lăsată de turişti în geoparc.