Pagina verde. Videoconferinţa ZF Economia verde. „Cum poate salva mediul transportul feroviar?“ Eduard Iancu, DB Cargo România: Suntem ultimii din Europa ca performanţe ale reţelei de cale ferată. Trenurile circulă cu o viteză de 16 km/oră

♦ Şeful DB Cargo atrage atenţia că dezvoltarea oricărui operator este grevată, dincolo de infrastructură, şi de capacitatea de a atrage forţă de muncă în domeniu.

Eduard Iancu, CEO al DB Cargo România, divizia de transport marfă pe calea ferată a gigantului Deutsche Bahn, spune că autorităţile din România ar putea să găsească în ţări precum Polonia, care a reuşit să prioritizeze investiţiile în infrastructura feroviară, un model în ceea ce priveşte dezvoltarea căii ferate.

„Autorităţile din România ar putea să găsească un model în Polonia, care a reuşit să redimensioneze capacităţile naţionale în ceea ce înseamnă construcţia de rame, locomo­tive“, a spus Eduard Iancu la videoconferinţa „Cum poate salva mediul transportul feroviar?“, realizată de ZF în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Guvernanţii ar trebui să îşi definească viziunea când vine vorba de calea ferată şi să instaleze o cultură a dialogului cu operatorii feroviari.

„Mi-aş dori să fim parteneri în acest demers, putem să facem propuneri de modele din alte ţări avansate. Trenurile de marfă cir­culă acum cu 16 km pe oră. Ca o comparaţie, o bicicletă ajunge şi la 36 km pe oră. Noi suntem o companie cu capital german, dar o companie românească, avem experienţă relevantă, suntem în piaţă de 21 de ani. Experienţa ultimilor 12 ani ne-a relevat o situaţie foarte clară a infrastructurii feroviare: suntem ultimii din Europa prin prisma perfor­manţelor reţelei de cale ferată, mergem cu o viteză de 16 km pe oră, asta înseamnă că suntem la 50% faţă de viteza din Bulgaria, iar media europeană este peste 70 km la oră. Cauza este acest low-governance, o lipsă a dialogului. Fiecare încearcă să se descurce cum poate“.

Cele mai de succes modele sunt în Elveţia şi în ţările scandinave, unde statul este atent să păstreze o calitate Ñextraordinară“ a infrastructurii feroviare.

„Predictibilitatea este ceea ce lipseşte, eu nu sunt familiarizat cu viziunea Ministerului Transporturilor, nu suntem implicaţi în dialog. (...) Sunt lucruri simple ce ar putea să fie reglementate dacă ar exista un dialog între autorităţi şi mediul de afaceri. Investim constant în România, sistemul feroviar este un avantaj pentru toată industria românească de export, este trist să vedem operatorii economici care închid porţile. Vedem volume suplimentare venite acum din Ucraina, s-a transportat mai puţin pe barje, este un efect de moment. Întrebarea este ce putem să schimbăm.“

Eduard Iancu a mai adăugat că orice garnitură de tren este capabilă să înlocuiască 50 de camioane sau tiruri şi ar fi foarte eficient „să pui deoparte toate noxele pe care acestea le emit“.

„Operăm în toate ţările din spaţiul comunitar, transportăm maşini către port şi în vestul Europei, transportăm pentru industria de îngrăşăminte, cereale. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, iar în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită.“

Şeful DB Cargo atrage atenţia că dezvoltarea oricărui operator este grevată, dincolo de infrastructură, şi de capacitatea de a atrage forţă de muncă în domeniu.

„Pe piaţă sunt 5.000 de mecanici de locomotivă, dar necesarul pieţei este de 7.000 de mecanici. De câţiva ani se discută de şcoli, ne dorim acest lucru. Pentru piloţi de avion există şcoli private de exemplu“.

Infrastructura feroviară locală este mult sub standardele europene, arată statisticile. România număra anul trecut doar 10.764 km de cale ferată, dintre care doar puţin peste 4.000 km erau electrificaţi. În ultimii ani, România a  avut în fiecare an mai puţini kilometri de cale ferată, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În 2008, aveam peste 11.000 de km de cale ferată.