Pagina verde. ZF Colectare - reciclare - fast fashion vs. slow fashion. Genuin, atelier de textile din in, a lansat programul Rabla pentru aşternuturi: „Sperăm să reciclăm 0,3 tone de textile care sunt uzate, deteriorate sau pur şi simplu nu mai sunt folosite”

♦ Genuin, o afacere antreprenorială din Braşov, a realizat în mai 2023 un sondaj pe un eşantion de 1.058 de respondenţi, în urma căruia a reieşit că circa 15% dintre oameni aruncă la gunoi aşternuturile vechi.

Genuin, producător de aştenuturi din in, a lansat un proiect denumit Rabla pentru aşternuturi, prin care preia, curăţă, reciclează şi refoloseşte aşternuturile sub forma unor obiecte ce permit upcycle precum perne deco­rative umplute cu textile reciclate sau tăblii de pat).   

„Sperăm să reciclăm 0,3 tone de textile prin acest proiect, textile care nu sunt considerate gunoi, ci sunt produse pe care oamenii aleg să le recicleze pentru că sunt uzate, pentru că sunt deteriorate sau pur şi simplu pentru că şi-au utilizat viaţa“, spune Oana Opriş, cofonda­toarea Genuin. Ea poves­teşte că ideea proiectului Rabla pentru aşternuturi a venit de fapt acum 2 ani, în 2023, când şi-a dat seama că deşeurile textile devin o problemă din ce în ce mai mare la nivel de Europa, România aflându-se în aceeaşi situaţie. Tot atunci, în mai 2023, Genuin a analizat printr-un studiu naţional tip omnibus alături de Izidata, adresat unui eşantion de 1.058 de respon­denţi,  comporta­mentul pri­vind aşternuturile şi durata lor de viaţă.

„Din studiu a reieşit că aproximativ 15% dintre cei intervievaţi aruncă aşternu­turile vechi, alţi 23% le duc la ţară, unde ajung eventual la groapa de gunoi, iar peste 50% le folosesc, înainte de a le arunca, pe post de cârpe. Doar 8% dintre cei intervie­vaţi aleg să recicleze“, a punctat Oana Opriş. Ulte­rior, a achiziţionat un echipa­ment de reciclare prin care poate să transforme textilele în puf (atât cele naturale, cât şi cele din fibre sintetice). Decizia a fost una inspirată, mai ales că România are din acest an obligativitatea de a colecta separat textilele în vederea reciclării. În plus, spune Oana Opriş, nevoia de reciclare e cu atât mai mare cu cât în medie un european aruncă 16 kg de textile pe an. Oana Opriş crede că deşi România s-a angajat prin PNRR să pregătească 26 de instalaţii de reciclare până la 30 iunie 2026,  capabilitatea de reciclare selectivă este limitată, iar până când aceste fabrici şi altele vor fi gata autorităţile au nevoie de suport în a face problema înţeleasă, iar consumatorii au nevoie de educare şi de transparenţă pentru a putea recicla.

„Credem că un program independent, precum Rabla pentru Aşternuturi, poate face un pic de lumină pe subiect în timp ce oferă oamenilor care aleg să facă asta şi un beneficiu financiar considerabil. Aşa cum pentru sticlele de plastic şi de sticlă primim înapoi o garanţie ce poate fi cheltuită în magazinul unde ai reciclat, în mod similar putem face asta pentru aşternuturi“. Oana Opriş a fondat Genuin alături de soţul ei Lucian Opriş şi de cumnaţii Nicolae şi Cristina Mihai.

În ce constă programul Rabla pentru aşternuturi

Programul Rabla pentru aşternuturi constă în înscrierea pe site-ul Genuin Shop a persoanei care vrea să recicleze. Aceasta poate trimite maxim patru piese de aşternuturi vechi (din orice tip de material) către sediul Genuin din Braşov, spălat în prealabil şi primeşte la schimb un voucher de 1.000 de lei pentru a-l cheltui în magazinul brandului românesc. În procesul de producţie, Genuin lucrează cu materiale naturale, cu provenienţă din Europa. În cea mai mare parte producătorul foloseşte in 100% certificat prespălat, dar are şi produce din lână, lână reciclată, sisal,. combinaţii de in cu bumbac, iar producătorii sunt atent selectaţi.

„Materialele din fabrici cu peste 100 de ani de experienţă din Italia sau Spania, spre exemplu, au multiple tipuri de teste la umiditate, lumină, spălări, pe când cele mai noi au mai puţine. Totuşi, pentru noi e important să ştim cum au fost vopsite, cum e ţesut inul, să ştim că s-au respectat standardele europene atât în privinţa sănătăţii cât şi a muncii“, a punctat antreprenoarea.