Pagina verde. ZF LIVE. Doru Mitrana, Asociaţia Mai Mult Verde: Obiectivul final al Via Danubiana este să acoperim toţi cei 1.075 km de-a lungul Dunării. Sunt lucruri de văzut, de vizitat, dar zona este pentru cei care preferă un turism în natură

Dunărea este un element de patrimoniu, de capital natural pe care în momentul de faţă, România cel puţin, nu-l exploatează economic şi sustenabil aproape deloc, iar proiectul Via Danubiana vine să pună în valoare acest patrimoniu, dar mai ales să fie un punct de pornire pentru dezvoltarea viitoare a regiunii, spune Doru Mitrana, preşedinte al Asociaţiei Mai Mult Verde, iniţiatorul proiectului Via Danubiana. 

„Via Danubiana înseamnă în primul rând identificarea unui traseu care să devină un traseu de drumeţie, de cicloturism în lungul Dunării. Obiectivul final este, desigur, să acoperim toţi cei 1.075 km de care România beneficiază ca mărginiţi de Dunăre.  Un traseu care să invite la un turism uşor, un turism de drumeţie, un turism pe bicicletă, de ce nu, un turism călare şi nu un turism cu maşina până în malul apei, grătare, muzică, gălăgie“, a menţionat Doru Mitrana în cadrul emisiunii de business ZF Live. În prezent, Via Danubiana are o lungime de 180 de kilometri, de la Islaz, în judeţul Teleorman, în amonte, până la Gostinu, judeţul Giurgiu, în aval. Alţi 100 de kilometri prin judeţul Călăraşi sunt în etapa de documentare şi explorare în teren şi vor fi adăugaţi traseului până la sfârşitul anului. Mai departe, pornind de la această iniţiativă, ar trebui să se dezvolte şi alte iniţiative mici în în zona serviciilor şi infrastructurii de turism.

„Aici vorbim de pensiuni, vorbim de servicii de tururi ghidate, închiriere de biciclete, de caiac şi alte forme prin care localnicii, comunităţile de pe Dunăre să beneficieze efectiv de acest capital, în acelaşi timp contribuind la conservarea lui pentru dezvoltare continuă pe termen lung“, a punctat Doru Mitrana. El menţionează că drumul Via Danubiana trece deja prin judeţul Giurgiu prin judeţul Teleorman şi acum este în etapa de explorare a judeţului Călăraşi.

„Via Danubiana nu este un drum pe care îl amenajăm efectiv, adică nu batem piatră, pentru că toate aceste drumuri sunt prin arii naturale protejate. Deci toate indicatoarele îndrumă către drumuri deja existente, fie pe digurile Dunării - care sunt pe toată lungimea Dunării, fie pe drumuri de câmp, drumuri agricole - care sunt la marginea acestor diguri. Ce avem în plus şi important, avem indicatoare şi panouri informative legate de exact partea asta naturală. Mai tot coridorul Dunării de la noi este are statut de arie protejată, fie pentru păsări, fie pentru habitate“. Aceste indicatoare sunt importante şi pentru ca cei care vin în zonă să ştie că sunt într-o arie protejată şi să aibă grijă să nu lase o amprentă negativă asupra zonei. De asemenea, Asociaţia Mai Mult Verde a creat şi un site pentru Via Danubiana unde turiştii pot găsi ghiduri de vizitare. „A fost de exemplu o surpriză şi pentru noi să constatăm că sunt peste 50 de obiective care merită vizitate în judeţul Teleorman. Nu ne-am fi gândit că Teleorman poate avea atâtea lucru şi vorbim aici de plaje sălbatice, dar şi de repere cultural-istorice. Sunt lucruri de văzut, sunt lucruri de vizitat, dar zona este pentru cei care preferă un turism în natură, în sălbăticie“.