Pagina verde. ZF Live. Luminiţa Roşca, director general, Stratos Management: Raportarea corporativă de sustenabilitate trebuie să fie o analiză a riscurilor, un mijloc care să te ajute pe tine să-ţi cunoşti valoarea companiei şi să încerci să creşti această valoare a companiei

Luminţia Roşca, director general, Stratos Management, companie de consultanţă în mediu şi sustenabilitate, spune că raportarea CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) este practic un mod de analiza datele din companie şi indiferent cât de relaxată sau de strictă este legislaţia, aceste instrumente de măsurare, de raportare, în primul rând trebuie făcute pentru companie.

Această raportare este practic o analiză a riscurilor, pe care orice companie ar trebui să o facă. Deci, aparte de ceea ce îţi cere un furnizor sau un client, sănătos pentru companie este să le fac. Raportarea în sine nu trebuie să fie un scop, ci trebuie să fie un mijloc, care să te ajute pe tine să-ţi cunoşti valoarea companiei şi să încerci să creşti această valoare a companiei“, a declarat Luminiţa Roşca în cadrul emisiunii ZF Live.

Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) este o directivă europeană menită să îmbunătăţească şi să extindă cerinţele de ra­por­tare a sustenabilităţii pentru companiile din Uniunea Europeană. Aceasta înlocu­ieşte şi extinde Directiva privind raportarea non-financiară (NFRD), introdu­când cerinţe mai stricte şi aplicabile unui număr mai mare de companii.

Pentru companii mai mari, companii cu peste 500 de angajaţi nu este un element nou, spune Luminiţa Roşca.

„Directiva aceasta nouă a fost elaborată şi este im­portantă pentru că vine în sprijinul obiectivelor pe care Uniunea Europeană le-a stabilit de a diminua gazele cu efect de seră, încălzirea globală, până în 2050 şi evident că toate companiile trebuie să contribuie la acest obiectiv. Totodată este im­portantă pentru transparenţa corporativă şi pentru a diminua riscurile de greenwashing“, a punctat ea.  Greenwashing însemnând, explică Luminiţa Stratos, să exagerezi, să minţi preme­ditat, cu intenţie sau fără intenţie, cu privire la perfor­manţele de mediu ale companiei.

„Dacă până acum companiile spuneau la modul general, prin nişte raportări mai empirice, că vor să îşi diminueze amprenta de carbon, acum directiva vine şi spune, ok, ca să poţi să faci aceste afirmaţii, trebuie să ai nişte date foarte clare“.

Directiva în forma actuală produce efecte pentru 50.000 de companii din Uniunea Europeană şi 5.000 de companii din România, aminteşte ea. Însă, săptămâna trecută, ca urmare a raportului Draghi, care vine cu nişte măsuri pentru a creşte competitivitatea, propune nişte măsuri pentru a creşte competitivitatea Uniunii Europene şi asta însemnând inclusiv reducerea birocratiei şi a reglementărilor pentru companii.

„Comisia Europeană vine cu un pachet care se numeşte Omnibus care propune diminuarea acestei birocraţii. Deci în acest moment directiva arată cum am spus mai devreme, doar că această propunere vine şi spune nu vor mai raporta toate aceste companii, vor raporta companii care au peste 1.000 de angajaţi şi 50 de milioane de euro cifră de afaceri sau 25 de milioane de euro în total active. Deci simplifică foarte mult atât gradul de informaţii care trebuiau a fi raportate aşa cum a fost în gândit“.  În România, vor trebui astfel să raporteze 300 de companii, dar şi termenul de raportare se prelungeşte.