REPORTAJ. Oraşul maşinilor, nu al oamenilor. Spaţiile verzi şi de promenadă pierd teren în faţa parcărilor într-un oraş sufocat de maşini. Proiectul de revitalizare a zonei Obor, care ar fi transformat locul într-o zonă dedicată oamenilor, va deveni o altă mare de maşini

♦ Primăria Sectorului 2 a decis stoparea lucrărilor de revitalizare a zonei Pieţei Obor, proiect început deja de fosta administraţie, iar lucrările au ajuns la circa 40%. Actuala administraţie îşi doreşte să facă parcări în loc de spaţii verzi ♦ Capitala României are o suprafaţă de numai 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, având cea mai mică suprafaţă de acest fel din Europa, în timp ce Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi.

„Stau în Popeşti-Leordeni şi am văzut cum a evoluat zona în ultimii ani. Fiecare spaţiu verde a fost transformat în parcare. În loc să existe tot mai multe spaţii verzi pentru copii, pentru a se relaxa oamenii, sunt tot mai multe maşini, nici pe trotuare nu mai ai loc de ele. Trotuarele au devenit tot mai mici, nici mamele cu cărucioare nu au loc, trebuie să ocolească maşinile“, spune Mihai, în vârstă de 60 ani.

Povestea lui se aplică însă în aproape fiecare cartier din Bucureşti şi în cartierele dormitor. Spaţiile verzi se transformă în blocuri, parcări sau străzi, iar şoferilor li se creează impresia că nevoile le-au fost satisfăcute, fără să ia în calcul că toate acestea duc la scăderea spaţiilor verzi, destinate nu doar relaxării şi petrecerii timpului liber, ci şi a sănătăţii. Mai multe maşini înseamnă mai multă poluare, iar reducerea spaţiilor verzi înseamnă doar mai puţină capacitate de absorbţie a dioxidului de carbon.

Bucureştiul devine tot mai sufocat de maşini, iar pe lângă traficul aglomerat care pare să nu atingă vârfurile doar la anumite ore din zi, ci pare să existe un trafic aglomerat continuu, oraşul se transformă într-o metropolă a maşinilor, în timp ce devine tot mai dificil să fii pieton.

În 2023, ultimul an pentru care există date publice, în Bucureşti erau înmatriculate peste 1,2 milioane de maşini, aici nefiind luate în calcul autobuzele, autoutilitarele sau alte maşini speciale de transport, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Acestora li se mai adaugă şi maşinile celor care locuiesc în Bucureşti, dar nu au maşina înmatriculată în Capitală, dar şi autovehiculele care tranzitează Capitala sau cele ale navetiştilor.

În doar zece ani, numărul maşinilor din Bucureşti a crescut cu 300.000 într-un oraş în care infrastructura abia dacă mai face faţă. Oraşul devine tot mai sufocat de maşini şi efectele sunt, în primul rând, asupra sănătăţii.

Fiecare proiect care implică spaţii verzi în Bucureşti e parcă o sărbătoare în contextul în care Capitala este un oraş al maşinilor şi betoanelor. Capitala are o suprafaţă de numai 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, având cea mai mică suprafaţă din Europa, în timp ce Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o suprafaţă verde minimă de 9 metri pătraţi pe cap de locuitor. O limită impusă prin legislaţia naţională, prin OUG 195/2005 privind protecţia mediului, prevede o suprafaţă minimă obligatorie de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

În alte oraşe europene, zonele de promenadă şi spaţiile verzi sunt mult mai prezente în zonele rezidenţiale, de birouri sau în centru, acestea fiind şi principalul motiv pentru care românii apreciază marile capitale europene, unde merg în city-break.

„Se duc în zone unde există foarte multe spaţii pietonale, în care există ceea ce se numeşte pocket park, tot spaţiul public este gândit ca un parc, ai peste tot zone cu umbre, sunt astfel de pocket park-uri în Londra. Sunt o mulţime de alte programe cu străzi verzi prin Franţa, Belgia, peste tot unde ne place să ne dăm banii în vacanţe. De ce nu se duc oamenii în vacanţe unde există parcări? De ce nu ne ducem în parcările din malluri ca să ne petrecem timpul liber? Este evident că avem nevoie de un confort urban, adică protecţie, să nu dea maşina peste tine, şi umbră“, explică Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Există însă timide iniţiative de a reda oraşul oamenilor, însă maşinile reuşesc să câştige şi în aceste cazuri. Proiectul Noul Obor, iniţiat de administraţia precedentă a sectorului 2 din Bucureşti pentru revi­talizarea zonei Pieţei Obor, a fost stopat de actuala administraţie. Proiectul prevede crearea unui spaţiu pietonal în zona Aleii cu Ceas, prin care ar fi fost create trotuare mai largi, s-ar fi extins spaţiile verzi şi spaţiile pietonale de lângă magazinul Obor. Zona era doar o mare parcare pentru maşini, iar prin acest proiect ar fi fost mutate o parte din locurile de parcare în parcări deja existente, în aceeaşi zonă. Mai exact, locatarii ar fi primit locuri de parcare în curtea Primăriei Sectorului 2, în parcarea nouă de pe aleea care dă în strada Ziduri Moşi şi în parcarea subterană de la Obor. Astfel, şoferii nu ar mai fi avut maşinile în faţa blocului, ci la 5-10 minute distanţă de mers pe jos.

Administraţia actuală a Primăriei Sectorului 2 a considerat că o astfel de distanţă este inacceptabilă, aşa că a hotărât stoparea lucrărilor, aflate deja la 40%, pentru a renunţa la spaţiul pietonal şi verde în favoarea locurilor de parcare.

Aleea cu Ceas se află între metrou şi piaţa Obor, fiind o zonă intens circulată de pietoni, care navighează şi acum printre maşinile parcate şi lucrări. Proiectul actual prevede şi o zonă de parcări, dar care pare insuficientă.

Ziarul Financiar a trimis o solicitare Primăriei Sectorului 2 în care a întrebat despre planurile primăriei pentru această zonă, de ce se doreşte crearea locurilor de parcare în contextul în care locuitorii ar fi primit alternativa de a parca în parcări amenajate deja în zonă şi care este suma pe care primăria o va pierde pentru aceste modificări şi stoparea lucrărilor. Până la închiderea acestei ediţii, reprezentanţii primăriei nu au oferit un răspuns.

Totuşi, Rareş Hopincă, într-o postare pe Facebook, a anunţat în data de 5 fe­bruarie că, după o consultare cu cetăţenii, vor fi menţinute locurile de parcare.

„Am primit sute de solicitări pentru accesibilizarea zonei şi menţinerea locurilor de parcare, motiv pentru care, încă de anul trecut, am oprit proiectul în derulare pentru a fi îmbunătăţit. După consultarea cetăţenilor care locuiesc în zonă şi împreună cu specialiştii care se ocupă de acest proiect am adus îmbunătăţiri, care să ţină cont de nevoile reale ale comunităţii, nu doar de viziuni teoretice. Cel mai important, vom menţine numărul locurilor de parcare, refacem spaţiul verde, amenajăm pista pentru biciclişti şi păstrăm aleea pietonală“, a spus Rareş Hopincă, fără să menţioneze cum vor fi create locurile de parcare fără a fi afectată zona dedicată pietonilor şi spaţiile verzi.

Primarul sectorului 2 a menţionat că a primit sute de solicitări, fără să dea numărul exact şi fără să menţioneze cum exact s-a consultat cu cetăţenii care locuiesc în zonă.

Diana Culescu este de părere că admi­nistraţia locală este responsabilă pentru educarea oamenilor privind beneficiile pe termen scurt, mediu şi lung asupra tuturor schimbărilor din oraş. „Lipsa spaţiilor verzi nu este o amenin­ţare imediată, cred că oamenii vor înţelege efectele în timp. O parte importantă în educarea populaţiei o are administraţia publică. Cele mai dorite zone din Bucureşti sunt cele care au spaţii verzi sau cele care au o legătură bună cu transportul în comun. Cetăţenii nu trebuie să le ştie pe toate, administraţia are această obligaţie.“

„Spre exemplu, la primăria din Lyon există un departament care are rolul de a discuta cu celelalte departamente şi de a vedea proiectele pentru a le traduce într-un limbaj pe care să îl înţeleagă cetăţenii. Ei au terminat deja cu modul în care înţeleg cetăţenii că spaţiile verzi sunt importante pentru sănătatea lor şi au început să facă documentaţii despre ce animale poţi să întâlneşti în oraş“, spune Diana Culescu.

Astăzi, cu lucrările stopate, zona este în continuare o mare de locuri de parcare, deşi parcarea primăriei, aflată chiar lângă Aleea cu Ceas, este uneori goală.

Încurajarea traficului prin diverse forme duce doar la creşterea poluării într-un oraş care cu greu se mai menţine în limitele prevăzute legal. Creşterea numărului de maşini şi diminuarea spaţiilor verde au efecte directe asupra sănătăţii, cu o creştere a numărului afecţiunilor respiratorii, a cancerului pulmonar şi apariţia tot mai multor alergii.