REPORTAJ Pagina verde. Transport sustenabil, dar cu ce infrastructură? Gările din România – murdare, cu tabele nefuncţionale şi oameni ai străzii – mai degrabă alungă călătorii

♦ Transportul feroviar este un transport „verde“, considerat strategic în Uniunea Europeană şi pentru care ţările civilizate au prioritizat investiţiile ♦ Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate şi a parcului de locomotive şi vagoane, dar şi pentru renovarea gărilor, care nu de puţine ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare ♦ În România, unde trenul ajunge să aibă viteze şi de 20 de kilometri pe oră, nu e de mirare că tot maşina rămâne favorită.

Gara de Nord, 2 aprilie 2023. O seară de duminică, momentul în care studenţii din provincie revin în Capitală din oraşele în care şi-au petrecut weekendul. În cea mai mare gară din România e întuneric, frig, plin de oameni ai străzii, iar trenul dinspre Moldova ajunge cu o întârziere de 35 de minute.

Transportul cu trenul este, în cele mai multe ţări europene, o fascinaţie şi una dintre cele mai eficiente soluţii. Aproape toţi cei care ajung la Milano preferă trenul pentru a călători către celebrele lacuri Como şi Maggiore, acest mijloc de transport ajungând la viteze şi de 240 de kilometri pe oră. De la Bruxelles, cel mai repede se ajunge cu trenul în oraşele turistice Brugges şi Anvers.

În România, unde trenul ajunge să aibă viteze şi de 20 de kilometri pe oră, nu e de mirare că tot maşina rămâne favorită. În plus, accidente precum cele care au avut loc în luna martie, când fie două trenuri s-au ciocnit, fie o locomotivă a lovit un tren în Galaţi, ceea ce a dus la moartea conductorului, fac ca atracţia pentru călătoriile cu trenul să fie şi mai mică.

Transportul feroviar este însă un transport „verde“, considerat strategic în Uniunea Europeană şi pentru care ţările civilizate au prioritizat investiţiile. Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate şi a parcului de locomotive şi vagoane. Dar şi pentru renovarea gărilor, care nu de puţine ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare. Oameni ai străzii care dorm lângă casele de bilete, mirosuri greu de suportat, pardoseli murdare, sparte, tabele nefuncţio­nale, vagoane însemnate cu graffiti, banchete şi mese lipicioase, coşuri de gunoi rupte, ferestre prin care pur şi simplu nu poţi să vezi sunt elemente familiare oricui a călătorit în ultimii ani cu trenul în România.

Într-o anchetă pe teren făcută anul trecut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în Gara de Nord, comisarii au găsit scaune cu tapiţerie ruptă sau murdară, igienă necorespunzătoare, resturi menajere şi condiţii insalubre la operatorii economici care funcţionează în perimetrul gării– patiserii, restaurante şi chioşcuri. S-au dat amenzi, dar prea multe nu s-au schimbat.

Oameni ai străzii care dorm lângă casele de bilete, mirosuri greu de suportat, pardoseli murdare, sparte, tabele nefuncţionale, vagoane însemnate cu graffiti, banchete şi mese lipicioase, coşuri de gunoi rupte, ferestre prin care pur şi simplu nu poţi să vezi sunt elemente familiare oricui a călătorit în ultimii ani cu trenul în România.

Nici în oraşele mici lucrurile nu stau mai bine. În Adjud, un oraş cu 16.000 de locuitori din judeţul Vrancea, cândva nod de cale ferată, gara arată azi deplorabil.

„Stimaţi călători, trenul Interregio 1754 din direcţia Suceava are o întârziere de aproximativ şapte minute. Vă rugăm să ne scuzaţi.“ Este anunţul dintr-o după-amiază de duminică, la o oră la care peronul este plin de studenţi care aşteaptă trenul spre Bucureşti. Reacţia lor vorbeşte de la sine. „Nicio mirare, eram sigur că o să aibă întârziere, mereu are“, spune unul dintre ei. Până la Bucureşti, s-a mai adunat o jumătate de oră de întârzieri, pe o distanţă de nici 250 de kilometri.

Reprezentanţii CFR nu au răspuns solicitării ZF referitoare la numărul gărilor din România care ar necesita renovări şi la bugetul alocat în 2023 pentru acest obiectiv.

„Pe site-ul CFR este menţionat un număr de 1.700 de gări de călători, terminale de mărfuri şi triaje. Multe clădiri care adăpostesc gări sunt într-o stare avansată de degradare“, spune Eugen Ursu, cofondator al Graphein, companie de topografie şi scanare 3D pentru proiecte de clădiri şi infrastructură.

„Trist este că sunt multe gări bijuterii arhitecturale sau gări din reşedinţe de judeţ care nu sunt prietenoase cu călătorii. E nevoie urgentă ca aceste gări să fie renovate şi, mai mult, cele istorice să fie salvate - la propriu -  pentru că au potenţialul de a deveni atracţii turistice.“

Graphein lucrează cu proiectanţi în special pe proiecte de infrastructură feroviară şi construieşte reţele topografice specializate.

„În proiectarea gărilor încă nu am fost implicaţi. Totuşi, este un potenţial enorm în renovarea şi reabilitarea clădirilor care adăpostesc gări. Am lucrat de-a lungul timpului cu multe ONG-uri care îşi dedică timpul pentru salvarea monumentelor, au fost proiecte de scanare şi modelare 3D, am realizat chiar şi tururi virtuale. Putem realiza toate acestea şi pentru gări“, mai spune Eugen Ursu.

Lucrurile încep să se mişte, dar în ritm lent. La începutul acestui an, CFR SA a anunţat lansarea licitaţiei pentru o primă etapă a modernizării Gării de Nord, proiect în valoare de 471,1 milioane de lei (circa 95 mil. euro) din fonduri europene prin Programul Operaţional Transport (POT). Această primă etapă prevede consolidarea faţadelor, acoperişuri, instalaţii şi amenajarea spaţiilor publice din cele trei corpuri ale clădirii.

„Obiectivele proiectului sunt modernizarea, consolidarea şi reabilitarea clădirilor din staţia de călători Bucureşti Nord, modernizarea spaţiilor destinate publicului călător, inclusiv facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, asigurarea elementelor de siguranţă şi confort pentru călători– balustrade, rampe pentru persoane cu dizabilităţi, lifturi, sisteme de control acces, crearea unor spaţii verzi centrale, cu zonă de aşteptare pentru publicul aflat în tranzit, regenerarea zonei aferente staţiei de călători Gara de Nord pe principiile de smart city/ creative city/ green city, sisteme noi de ventilaţie/ încălzire, modernizarea sistemului de iluminat şi a instalaţiilor electrice, sanitare, termice etc, modernizarea sistemului de informare a publicului călător şi a echipamentului de telecomunicaţii“, transmiteau în ianuarie 2023 reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al României, ar urma să fie astfel transformată în punct multimodal cu o componentă comercială. Proiectarea şi execuţia lucrărilor ar urma să dureze 55 luni (9 luni proiectare şi 46 de luni execuţie). Instituţia nu a mai comunicat însă ulterior cine a câştigat licitaţia pentru realizarea tuturor acestor îmbunătăţiri.

Şi Compania Naţională de Căi Ferate a anunţat în martie 2023 că a semnat un contract cu SRCF Craiova pentru reabilitarea şi restaurarea gării regale din Curtea de Argeş, un contract de 8,7 milioane de lei. De lucrări se va ocupa asocierea formată din companiile Euras şi Arhing, care vor realiza reparaţii ale structurii de rezistenţă, reparaţii ale instalaţiilor electrice, termice şi sanitare, vor înlocui acoperişul şi sistemul de colectare a apei. Fiind vorba despre un monument istoric, lucrările vor fi făcute cu materiale şi tehnici compatibile cu cele originale.

Cu o reţea de gări mai primitoare, transportul feroviar, „verde“ aşa cum este, ar putea fi un as în mânecă în tranziţia la economia circulară, care a devenit un deziderat al zilelor noastre. Ar mai rămâne de îmbunătăţit şi reţeaua de căi ferate, o problemă care bate pasul pe loc. România a modernizat mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km de cale ferată pe fonduri europene în ultimii 30 de ani, după cum arată Programul Operaţional de Transport. Nici în ceea ce priveşte eficienţa transportului feroviar de marfă România nu stă mai bine, fiind mult sub cea a ţărilor din regiune, în condiţiile în care trenurile de marfă circulă la noi cu o viteză medie de doar 15-17 km pe oră.

În Adjud, un oraş cu 16.000 de locuitori din judeţul Vrancea, cândva nod de cale ferată, gara arată azi deplorabil.