Retrospectivă ZF 2025 - ECONOMIA VERDE. Pagina verde. Schimbarea la faţă a economiei circulare: anul 2025 a adus noi ţinte de colectare şi planuri de investiţii. Ce proiecte au mişcat sectorul anul acesta

♦ România începe să pună pe hartă tot mai multe proiecte menite să mişte mecanismul economiei circulare într-un ritm mai alert, de la noi fabrici de reciclare, până la puncte de colectare şi proiecte care schimbă faţa marilor oraşe sau fac turismul mai sustenabil. De departe, proiectul care a dat un impuls major sectorului este sistemul de garanţie-returnare, care a ajuns la un grad de colectare de peste 80% în mod constant anul acesta. De altfel, colectarea este punctul slab al României, iar companiile vorbesc despre faptul că există suficiente capacităţi de reciclare, în special de ambalaje sau electronice şi electrocasnice. Un alt punct slab este lipsa datelor despre situaţia din prezent, despre cine are responsabilităţi legate de creşterea colectării sau de găsirea de oportunităţi de creştere în domeniu. Ţintele de colectare şi reciclare au crescut anul acesta şi a apărut pe hartă un nou punct de colectare şi anume cel al textilelor. Per total, anul 2025 a fost unul al planurilor de investiţii şi unul în care s-au pus bazele creşterii pentru viitor. Rămâne de văzut dacă vom culege „roadele“ în anii ce vin. 

 

1. Fondurile PNRR, între extaz, agonie şi iar extaz

Economia circulară s-a bucurat de un buget generos de investiţii prin PNRR, dar din cauza întârzierilor şi a neîndeplinirii unor reforme, mulţi bani au fost pierduţi.

Astfel, la jumătatea anului au rămas fără bani practic proiecte importante, inclusiv cele pentru fabrici de reciclare. Însă, proiectele care au înregistrat un progres fizic de până la 30% şi care nu se încadrează integral în alocările şi jaloanele PNRR aferente componentelor 1 şi 3 vor putea continua fără întreruperi, fiind preluate spre finanţare de Administraţia Fondului pentru Mediu.

 

2. Criza apei de la Paltinu, o dovadă că trebuie să avem grijă de sursele de apă

Peste 100.000 de oameni au rămas fără apă în mai multe localităţi din Prahova şi Dâmboviţa după ce barajul Paltinu a fost golit fără a avea o sursă complementară de apă în cazul unor probleme de aprovizionare cu apă din volumul rămas. Astfel, în contextul unor aluviuni şi al lucrărilor de la baraj, apa nu a mai putut fi livrată către populaţie, dar şi către industrie. Şeful Apelor Române şi directorul Administraţiei Bazinale de Apă Buzău Ialomiţa, care gestionează barajul, şi-au dat demisia, însă acest lucru nu a pus capăt problemelor sesizate odată cu această criză. Mai mult, acest lucru ridică un semn de întrebare cu privire la modul în care România gestionează resursele de apă.

 

3. Un pas important pentru Bucureşti: centura verde

Primăria Municipiului Bucureşti a semnat în a doua parte a anului cu Fundaţia Centura Verde protocolul pentru demararea proiectului „Centura Verde Bucureşti-Ilfov“, un pas concret în protejarea mediului, creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea sustenabilă a zonei metropolitane. „Centura Verde Bucureşti-Ilfov“ este un proiect strategic de regenerare urbană, menit să protejeze pădurile şi spaţiile naturale din jurul Capitalei, să reducă poluarea şi să atenueze efectele schimbărilor climatice şi ale insulei de căldură urbane, cât şi să ofere locuitorilor un spaţiu sigur, curat şi sănătos. Bucureştiul are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, faţă de recomandarea Uniunii Europene de trei arbori pe cap de locuitor. Iar capitala ţării este astăzi un maldăr de beton şi asfalt dacă ne uităm la cifre: 80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de suprafeţe construite şi de infrastructuri.

Proiectul Centura Verde este menit să protejeze arborii şi să reducă poluarea.

 

4. Rabla – buget mai mic şi întârzieri

Programul Rabla  ar fi trebuit iniţial să înceapă în luna iunie 2025, însă a fost amânat şi regândit de guvern chiar cu o zi înainte de lansarea sa.

Astfel că bugetul iniţial gândit de autorităţi pentru acest proiect a fost micşorat de la suma de 600 de milioane de lei la 200 de milioane de lei în prezent.

Însă, ulterior bugetul a fost suplimentat pentru autovehiculele termice şi hibride pentru persoane fizice, iar o nouă sesiune a fost deschisă în decembrie.

România are unul dintre cele mai învechite parcuri auto din UE.

 

5. SGR a curăţat România de PET-uri

Rata de colectare în primele zece luni ale acestui an a fost de aproximativ 84% pentru sistemul de garanţie returnare. În acelaşi timp, returnarea s-a transformat într-un obicei stabil, iar 52% returnează săptămânal, 30% lunar şi un mic segment, 4%, o face chiar zilnic, arată un studiu realizată de CURS – Centrul de Sociologie Urbană şi Regională.

Astfel, SGR are un impact tot mai mare în economia circulară locală şi asta se vede şi pe marginile străzilor prin faptul că nu mai sunt PET-uri aruncate.

 

6. Primul centru de colectare voluntară din câteva sute

Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Dumbrăviţa a finalizat investiţia într-un centru de colectare de deşeuri prin aport voluntar. Acesta este primul din cele 500 cât ar trebui să fie finalizate.

Aproape 300 de proiecte vor fi finanţate prin PNRR, iar restul din fonduri AFM.

Aceste centre de aport voluntar sunt locuri special amenajate unde românii ar putea duce deşeuri periculoase, ambalaje, mobilier, anvelope, textile etc. care ulterior vor fi preluate pentru valorificare.

 

7. Reciclarea electronicelor şi electrocasnicelor atrage noi investiţii 

GreenWEEE, lider de piaţă în reciclarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în România, a finalizat a treia fabrică de reciclare a acestor tipuri de deşeuri.

Cu o investiţie de 75 de milioane de lei pentru compania cu prezenţă în Buzău din anul 2009 şi în Câmpia Turzii din anul 2017 îşi măreşte capacitatea cu 40%. Noua fabrică localizată pe platforma industrială Frasinu din Buzău oferă o soluţie completă pentru reciclarea frigiderelor şi a altor deşeuri de uz casnic şi industrial, acordând o atenţie deosebită pentru recuperarea substanţelor periculoase, inclusiv uleiuri, agenţi refrigeranţi şi de expandare.

Odată cu pornirea noilor linii de procesare, capacitatea totală de reciclare a GreenWEEE ajunge la 140.000 de tone pe an.

 

8. O nouă fabrică de reciclare PET şi a sticlei

FEPRA, grup românesc de servicii integrate pentru economia circulară, a inaugurat un nou centru de reciclare PET şi sticlă la Brad, judeţul Hunedoara, noile unităţi urmând să genereze 56 de noi locuri de muncă în zonă. 

Noua fabrică de reciclare PET are o capacitate de producţie de până la 3.000 tone/lună, fiind echipată cu tehnologii europene de ultimă generaţie pentru producţia de fulgi de PET, în timp ce fabrica de reciclare a sticlei de ambalaj are o capacitate de până la

2.300 tone/lună.

În plus, FEPRA pregăteşte pentru viitor dezvoltarea unei linii dedicate reciclării textilelor în circuitul economiei circulare, care va fi integrată în acelaşi parc industrial.

 

9. Românii sunt obligaţi să colecteze selectiv textilele

Începând din acest an, românii trebuie să colecteze selectiv textilele, iar la nivelul localităţilor locale

s-au organizat puncte de colectare sau campaniii periodice. Iar asta a scos la iveală faptul că România în cazul textilelor se înregistrează o rată de reutilizare şi reciclare de doar 6-8% cu un volum redus al colectării, cuprins între 0,5 şi 0,7 kilograme de textile per locuitor anual.

Un raport al ARETEX arată  că în România se aruncă anual aproximativ 160.000 de tone de deşeuri textile.

 

10. Se dezvoltă tot mai multe proiecte care pun România pe harta sustenabilităţii în turism

Via Transilvanica şi Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului sunt două dintre proiectele care dezvoltă comunităţi şi turismul în mod sustenabil şi care anul acesta au crescut, fie prin noi tronsoane, aşa cum este cazul Via Transilvanica , fie prin proiecte care au permis ca Ţinutul Buzăului să primească „cartonaşul verde“ pentru păstrarea a încă patru ani a statutului său în reţeaua internaţională a geoparcurilor UNESCO.