Economia verde

Supliment ZF Economia Verde. Creşte efervescenţa în zona de investiţii verzi ale companiilor: pe agenda marilor companii au intrat reducerea emisiilor de carbon şi utilizarea de energie din surse sustenabile

15.01.2025, 00:05 Autor: Mădălina Dediu Panaete

♦ Marile companii, inclusiv cele antreprenoriale, au început să înţeleagă importanţa unei strategii din punctul de vedere al sustenabilităţii şi cum se poate traduce această strategie în costuri mai mici şi profit mai mare pe termen lung ♦ Raportul de sustenabilitate a început să fie obligatoriu din 2025 şi pentru companiile cu peste 50 de angajaţi şi cu cifră de afaceri de 10 mil. euro

Marile companii s-au adaptat deja la noile reglementări din punctul de vedere al sustenabilitaţii şi deşi este un domeniu la început de drum în România, chiar şi companiile cu acţionariat local au văzut o oportunitate, dincolo de o obligaţie, în a întocmi un raport de sustenabilitate. Jucători din domenii precum agricultură, zootehnie, materiale de construcţii sau FMCG au deja disponiile astfel de rapoarte, unde sunt analizate evoluţiile principalilor indicatori de mediu, dar şi investiţiile realizate pentru a reduce amprenta de carbon.

„Investiţiile în ESG sunt oportunităţi care nu trebuie ratate. Deja este o decizie de business pentru a deveni profitabil”, a spus Raluca Cruţu, manager, ESG Insights, Sustainalytics, o companie care evaluează sustenabilitatea companiilor.

De la începutul anului 2024, companiile listate trebuie să pregătească raportarea referitoare la sustenabilitate, iar din 2025 directiva este obligatorie şi pentru companiile cu peste 50 de angajaţi şi cu cifră de afaceri de 10 mil. euro. Astfel, multe dintre companiile din România au început să facă astfel de raportări, chiar înainte ca legea să intre în vigoare.

Un exemplu este Transavia, lider pe piaţa cărnii de pasăre, cu o cifră de afaceri de peste 1 mld. lei în 2023.

„În 2023, Transavia a investit 140 mil. lei din fonduri proprii pentru energie verde, dezvoltarea continuă a nivelului de producţie, bunăstarea animalelor, managementul deşeurilor şi protecţia mediului şi în creşterea constantă a standardelor de calitate şi siguranţă”, se arată în raportul de sustenabilitate al grupului românesc. Compania deţine 31 de ferme (3 de reproducţie, 2 staţii de incubaţie şi 26 de ferme de creştere a puilor de carne), amplasate în spaţii izolate de alte ferme de animale. Compania a investit în tehnologii care reduc amprenta de carbon şi în surse de energie regenerabilă şi menţionează în raportul citat că emisiile din adăposturile de pui sunt reduse cu 30%.

Şi HEINEKEN, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa berii, parte a grupului olandez cu acelaşi nume, a trasat liniile realizărilor din punctul de vedere al impactului asupra mediului într-un raport de sustenabilitate pentru piaţa româneacă.

„Pe plan local, pentru a sprijini ambiţia grupului HEINEKEN de a deveni net zero, în anul 2023 am luat o serie de măsuri precum investiţii în înlocuirea echipamentelor (de exemplu înlocuirea stivuitoarelor cu GPL cu modele electrice). De asemenea, am eficientizat transportul produselor noastre (de exemplu: rata de utilizare a camioanelor noastre a crescut de la 83% la 90,4%)  şi am înlocuit frigidere mai vechi cu unele din clasă energetică C, conform Energy Efficiency Index (în ultimii 3 ani am înlocuit peste 3.000 de frigidere)”, se arată în raportul citat. De asemenea, compania a început să înlocuiască maşinile diesel.

De asemenea, şi Bergenbier S.A., al treilea jucător de pe piaţa berii, a scăzut la fabrica din Ploieşti emisiile de carbon cu 22% versus anul anterior, iar în procesul de producţie s-a consumat cu 3,2% mai puţină energie electrică şi cu 6,64% mai puţină energie termică. „Fabrica a redus cu aproximativ 34% şi deşeurile generate, reciclând aproape în totalitate cantitatea din 2023.”

În ceea ce priveşte deşeurile menajere, sunt deja patru ani de când producătorul le valorifică energetic sau prin reciclare, fără a le mai trimite la groapa de gunoi”, se arată în raportul citat.

Raluca Cruţu spune că a observat tot mai multe investiţii în automatizare, care vine la pachet cu optimizarea de procese, un consum redus de energie, de resurse, minimizarea deşeurilor, stocare şi gestionare de date. ”Digitalizarea este o tendinţă şi o necesitate pentru orice companie care vrea să rămână în piaţă”, a punctat ea. Şi companii precum One United Properties, TeraPlast sau Conpet au astfel de rapoarte de sustenabilitate.

Un studiu recent al KPMG, care a analizat 100 de companii locale, arată că 78 dintre acestea publicat informaţii privind sustenabilitatea fie într-un raport de sine stătător, fie ca parte a raportului de management. Comparativ cu studiul anterior realizat în 2022, s-a înregistrat o creştere de patru puncte procentuale a numărului de companii raportoare.

Dintre cele 78 de companii, 30 publică un raport local la nivel de entitate sau subsidiară, ceea ce reprezintă o creştere de 43% în comparaţie cu cercetarea din perioada anterioară.

Dintre cele 30 de companii care publică un raport local, 8 sunt entităţi cu acţtionariat românesc, ceea ce reprezintă, din nou, o creştere de 33% faţă de 2022 în ceea ce priveşte companiile locale care publică un raport de sustenabilitate. În ceea ce priveşte standardele de raportare, GRI rămâne alegerea preferată, 93% dintre companiile locale analizate utilizându-l, iar 47% dintre acestea utilizând concomitent şi standardele SASB. Printre companiile analizate se numără şi una care a publicat primul său raport CSRD.

 

 

 

O campanie editorială Ziarul Financiar