Economia verde

Supliment ZF Economia Verde. Lungul drum spre o economie circulară: Care sunt oportunităţile dar şi punctele slabe într-un sector care trebuie să recupereze decalaje

15.01.2025, 00:05 Autor: Mădălina Dediu Panaete

Sustenabilitatea este în România un cuvânt care apare pe agenda tot mai multor companii, dar ţara noastră are nevoie de eforturi susţinute pentru a recupera decalaje faţă de ţări care au pus pe lista priorităţilor teme precum reciclarea sau reutilizarea produselor, reducerea poluării sau utilizarea de energie din surse verzi. Practic, în acest proces îndelungat care se doreşte a încetini cauzele schimbărilor climatice şi a crea un mediu mai curat pentru generaţiile următoare, România are de pus la punct câteva aspecte care să uşureze munca companiilor angrenate în acest proces.

De asemenea, Alexandra Şica, IR & sustainability manager în cadrul producătorului de materiale de construcţii TeraPlast, spune că România nu duce lipsă de legislaţie în domeniul reciclării, însă lanţul nu funcţionează aşa cum ar trebui pentru a încuraja cu adevărat economia circulară.  Ea dă ca exemplu faptul că în cazul PVC-ului rigid, cantitatea care ajunge la reciclare este încă foarte mică, şi nu pentru că avem legislaţie. 

„Ai nevoie de un cerc complet, ai nevoie de legislaţie, ai nevoie de un sistem de control pentru implementarea legislaţiei, ai nevoie de colectori în cazul deşeurilor, ai nevoie ca de la colectorii respectivi să ajungă la reciclatori, reciclatorii să recicleze şi să aibă cui să dea mai departe”, a subliniat Alexandra Şica. Ea menţionează că economia circulară nu înseamnă doar să predăm ambalaje sau materiale la reciclare şi colectăm selectiv şi atât. „Înseamnă şi să găsim un loc pentru materialele respective, înseamnă să găsim noi modalităţi de a folosi materialul reciclat“, a punctat ea. De altfel, TeraPlast, un grup care în ultimii ani a avut o evoluţie puternică şi investiţii susţinute, are o divizie de reciclare a PVC denumită TeraPlast Recycling. Alexandra Şica menţiona anterior că grupul importă o foarte mare pondere din deşeul PVC rigid pe care îl reciclează şi că în vestul Europei, produsele care integrează material reciclat sunt favorizate în licitaţii.

Monica Movileanu, partner and ESG leader în cadrul companiei de consultanţă PwC România, spunea că  finanţările sunt date haotic în acest moment şi că nu avem o analiză la nivelul ţării. ”Chiar dacă există bani, ar trebui să îi direcţionăm strategic pentru a aduce beneficii pe termen mediu şi lung. Statul joacă un rol foarte important în acest lanţ, dar ajutorul pe care îl avem este unul limitat în acest moment”, a punctat ea. Iar problema finanţărilor acordate haotic a fost subliniate în mai multe rânduri de către mediul de afaceri local, care consideră că trebuie realizată mai întâi un studiu real al capacităţilor de producţie, a situaţiei reciclării şi apoi realizată o strategie.

Mai departe, managerii subliniază faptul că infrastructura dezvoltată este un element esenţial pentru a face transport sustenabil, mai ales în contextul în care multe ambalaje precum cele din sticlă se importă.

„Criteriile de guvernanţă ar trebui să le vedem mai întâi implementate la stat. Noi prelăm directivele de la UE, dar nu preluăm şi ce fac concret alte ţări. Vedem că acolo directivele sunt puse în aplicare în primul rând de administraţiile centrale şi locale şi de autorităţile statului, şi apoi mediul privat se conformează la ele. În România se întâmplă invers, companiile private încearcă să se descurce cu fonduri proprii, şi aşteaptă să se întâmple o minune din partea statului cu dezvoltarea infrastructurii, etc”, a spus Cosmin Bradea, director general al companiei de transport şi logistică Cargo Partner. El consideră că, dacă la nivel privat există oameni care monitorizează implementarea investuţiilor, nu acelaşi lucru se întâmplă la stat. 

Mai departe, se observă şi un proces greoi de a adopta schimbările legate de colectarea selectivă chiar şi în marile oraşe. De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor postconsum este obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, iniţiativa influenţând direct sectorul colectării separate, sortării, reutilizării şi reciclării textilelor, în conformitate cu Strategia UE pentru textile durabile şi circulare. Prin administraţiile locale, spun specialiştii din piaţă, ar trebui să se monteze containere stradale care se adresează consumatorilor, astfel încât colectarea să se efectueze selectiv, la fel ca în cazul altor categorii de materiale. Însă, acest lucru nu se întâmplă deşi noile reglementări bat la uşă.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar