♦ Clădirile de birouri nou anunţate mizează pe pompe de căldură geotermale pentru a înlocui complet centralele pe gaz, iar noile blocuri de apartamente sunt tot mai bine izolate şi de asemenea pentru eficienţă merg pe centrale pe gaz de bloc sau pe pompe de căldură.
Pentru a reduce amprenta de dioxid de carbon şi implicit pentru a obţine certificări care să atragă noi chiriaşi, multe dintre clădirile de birouri construite înainte de 2010 au nevoie de investiţii suplimentare pentru a creşte eficienţa sistemelor de încălzire şi răcire, explică Răzvan Nica, managing partner în cadrul BuildGreen, consultant pentru certificări verzi şi soluţii de decarbonizare.
„Sunt clădiri care nu mai pot fi renovate în unele cazuri. Evident că toate clădirile de acum vor fi certificate şi sunt convins că majoritatea proiectelor, vorbind de clădiri de birouri sau centre comerciale mari, îşi doresc o poziţie de clasă A în piaţă. Dar au fost proiecte care au fost construite înainte de 2010, care trebuie să intre într-un proces de renovare, acolo evident că se implementează tot ce ţine de sustenabilitate. Sustenabilitatea şi cerinţele legale reprezintă şi ele un trigger care generează această renovare, dar nu tot timpul direct, pentru că se întâmplă ca chiriaşul să plece, să caute alte soluţii din considerente de business, din considerente de sustenabilitate, dar acest lucru se va reflecta în piaţă. Poate fi renovată, poate fi convertită cu o altă destinaţie“, a explicat Răzvan Nica.
În opinia lui, 50.000 de companii europene vor trebui să se adapteze noilor reglementări de raportare privind sustenabilitatea şi calculul amprentei de carbon, conform directivei CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive).
„Într-o piaţă în care cerinţele de raportare sustenabilă devin tot mai stricte, propunem CarbonTool, o soluţie care aduce companiilor o metodă pentru a-şi gestiona responsabilităţile ESG şi a evita sancţiuni“, a declarat Răzvan Nica. „Prin integrarea inteligenţei artificiale, platforma automatizează procesul de introducere a datelor şi oferă recomandări personalizate pentru reducerea emisiilor de carbon, adaptate fiecărei industrii. CarbonTool se bazează pe o experienţă vastă acumulată de BuildGreen, care, în peste 15 ani, a decarbonizat peste 7,3 milioane de metri pătraţi de spaţii construite şi a redus cu peste 532.000 de tone echivalent dioxid de carbon“, a adăugat Răzvan Nica.
Normele ESG şi reducerea amprentei de carbon pun tot mai mare presiune atât pe companiile care închiriază birouri, cât şi pe dezvoltatorii şi proprietarii de clădiri de birouri. Din acest motiv, dacă în 2012 sau 2015 erau doar câteva clădiri noi de birouri care propuneau soluţii verzi precum instalarea de pompe de căldură alături de clasicele centrale pe gaz, în 2024 deja sunt două noi proiecte de birouri anunţate din start că nu vor mai avea conexiune la reţeaua de gaze, ci vor miza strict pe energia electrică verde.
Faptul că în România cele mai multe clădiri de birouri au fost construite în ultimii 10-15 ani reprezintă un avantaj, acestea fiind realizate cu sisteme moderne de încălzire şi răcire, fiind unele eficiente, spre deosebire de cele din metropolele occidentale, unde numărul clădirilor cu vechimi de 30-50 de ani este unul relativ ridicat.
În noiembrie 2023, Infineon Technologies România, divizia locală a concernului german Infineon, lider global în soluţii pentru semiconductori, a semnat cu One United Properties pentru contractarea unui sediu care poate primi circa 2.000 de angajaţi şi pe care dezvoltatorul îl construieşte deja pe Dimitrie Pompeiu, vizavi de staţia de metrou Pipera din Capitală.
Noul sediu va găzdui un centru de R&D pentru semiconductori, cel mai mare din partea aceasta a Europei. Aceasta va fi una dintre cele mai sustenabile clădiri din Europa şi nu va dispune de conexiune la reţeaua de gaze, ci va miza pe pompe de căldură. Dezvoltările rezidenţiale ale One United Properties sunt certificate „Green Homes” de RoGBC, în timp ce toate dezvoltările de birouri deţin certificări LEED Platinum şi WELL Health and Safety, care pun accent pe bunăstarea angajaţilor.
Birourile Silk District din Iaşi şi faza a doua din complexul de birouri U Center de la Parcul Tineretului din Bucureşti sunt proiectele imobiliare care au obţinut în 2023 cele mai mari punctaje la certificarea BREEAM, respectiv LEED, continuând trendul clasificării clădirilor ca fiind sustenabile, dar la cote mai reduse.
Pe parcursul anului 2023, 128 de clădiri din România au fost certificate BREEAM sau LEED, cu 17% mai puţin faţă de anul-record 2022. Dintre acestea, au fost 116 clădiri certificate BREEAM şi 12 clădiri certificate LEED“, arată datele ADP green building, companie specializată în acordarea de certificări.
Cele mai multe clădiri certificate sunt industriale (57 clădiri de producţie sau depozitare), urmate de cele de retail (43 de magazine, parcuri comerciale sau malluri) şi birouri (19).
Atât BREEAM, cât şi LEED sunt standarde care abordează aspecte precum confortul angajaţilor şi impactul asupra mediului prin diferite criterii – mobilitate, eficienţă energetică, consum de resurse, materiale de construcţii, susţinerea biodi¬ver¬sităţii. În piaţă există şi alte sisteme de certificare, însă acestea sunt cele mai populare.
Retailerul Penny a mai obţinut 18 certificări pentru magazinele din reţeaua sa din România în anul 2023, ajungând la 39 de clădiri certificate BREEAM. La rândul lor, dezvoltatorii NEPI Rockcastle şi Globalworth au obţinut fiecare câte nouă certificări BREEAM sau LEED în cursul anului 2023.
ADP green building, compania care a centralizat toate aceste date, a finalizat în 2023 un număr de 85 de certificări BREEAM, echivalentul a 1.380.000 de mp, reprezentând aproape 60% din totalul certificărilor BREEAM/LEED/WELL încheiate în 2023 în România. În 2023, compania şi-a extins activitatea în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia şi Cehia.
Interesul pentru certificări a început să crească în special din 2018 în România, extinzându-se dincolo de dezvoltările comerciale şi ajungând treptat şi în zona publică. Potrivit consultanţilor, clădirile verzi, în special cele confirmate de un sistem de certificare, sunt mai atractive, au un succes pe piaţă mai mare, sunt mai valoroase sau prezintă o garanţie mai mare pentru acordarea finanţărilor.
La nivel european, ce iese în evidenţă este o creştere a cererii pentru clădiri cu consum redus de energie şi cu emisii minime de carbon, derularea unor investiţii în cercetare şi dezvoltare pentru a crea materiale de construcţii şi tehnologii verzi, integrarea sistemelor de energie regenerabilă, precum şi adoptarea cons¬truc¬ţiilor modulare şi a prefabricatelor, care devin tot mai populare datorită eficienţei şi posibilităţilor de reducere a deşeurilor.
În urmă cu un deceniu, România se afla la începutul drumului în ceea ce priveşte clădirile verzi, cu doar câteva proiecte certificate sau în curs de certificare, iar conceptul de construcţie sustenabilă era încă în stadiul de introducere şi sensibilizare pe piaţă. De-a lungul ultimilor zece ani, ţara a înregistrat o creştere robustă în acest sector, având acum un număr semnificativ mai mare de clădiri certificate ca verzi - aproape 400 de clădiri comerciale şi rezidenţiale, potrivit datelor Romania Green Building Council (RoGBC), o organizaţie nonprofit cu activitate în sectorul construcţiilor care se concentrează pe ideea de sustenabilitate a mediului construit.
Într-o perioadă în care numărul clădirilor certificate creşte de la o lună la alta, unii specialişti din piaţă spun că standardele de sustenabilitate ar putea să-şi piardă din consistenţă şi relevanţă. Totuşi, aceste certificări sunt în continuare căutate de mulţi beneficiari.
„Pentru companii, a avea sediul într-o clădire certificată verde poate îmbunătăţi reputaţia. Există o cerere în creştere din partea chiriaşilor şi a cumpărătorilor pentru spaţii care nu doar că sunt estetic plăcute şi funcţionale, dar sunt şi sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic. Certificările de sustenabilitate adaugă valoare de piaţă clădirilor, făcându-le mai atractive pentru tranzacţii şi investiţii“, spunea anul trecut Andrei Botiş, preşedintele RoGBC.
În ultimii ani, atenţia în sectorul rezidenţial s-a îndreptat către clădirile verzi, care sunt gândite în aşa fel încât să asigure calitatea şi siguranţa aerului în interior şi care au în compoziţie materialele durabile şi alte cerinţe de proiectare ce reduc sau elimină substanţe chimice dăunătoare găsite în unele materiale de construcţie.
Un avantaj menţionat de ea, pe care îl aduce o locuinţă verde, este acela că are în compoziţie materiale durabile şi cerinţe de proiectare ce reduc sau elimină multe substanţe chimice dăunătoare găsite în unele materiale de construcţie, cum ar fi formaldehida şi compuşii organici volatili (COV) toxici, precum şi expunerea la poluarea cu particule fine în locuinţe.
Totodată, o locuinţă verde oferă soluţii pentru colectarea separată a deşeurilor, terase înierbate, cu pomi fructiferi sau grădini urbane în care oamenii pot planta pentru consumul propriu. Spre deosebire de o locuinţă standard, o locuinţă verde vine cu soluţii inteligente care reduc consumul de energie sau apă.
Preţul locuinţelor verzi, mai spune ea, depinde de oraşul în care se localizează proiectul, însă există atât dezvoltatori care vând la acelaşi preţ pe care îl are şi o clădire nouă necertificată, cât şi dezvoltatori care construiesc locuinţe premium, la un preţ mai mare decât al unei locuinţe standard.
Printre investitorii şi dezvoltatorii dedicaţi proiectării şi construirii de clădiri verzi se numără AFI Europe, Alesonor, Belvedere Residence, Ecovillas, ONE United Properties, Oxygen Home, Nordis Group, Ţiriac Imobiliare sau 1Development.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE