Un nou val: Tranziţia spre energia verde este imposibilă fără susţinere prin politici şi investiţii

Ţinta de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990 este una ambiţioasă şi implică nişte costuri foarte mari, punând o presiune foarte mare pe ţările membre ale Uniunii Europene, este de părere Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Energia regenerabilă vine cu un grad mare de impredictibilitate şi măsuri speciale de stocare a energiei. Şi deşi bani există în domeniul energiei, ce lipseşte este o legislaţie predictabilă şi stabilă. În plus, este necesară şi voinţa politică de a se face ceva, dar şi certitudinea la nivelul conducerii companiilor aflate în proprietatea statului.

„România a fost mereu la masa discuţiilor atunci când s-au decis politicile europene. Am fost informaţi şi e păcat că nu am reuşit să ne pregătim pentru schimbări din timp. România şi-a asumat să renunţe la producţia de cărbune până în 2032, dar trebuie să vedem cu ce o înlocuim pentru a avea siguranţa furnizării de energie către consumatori“, a spus Ion Lungu.

El adaugă că România are nevoie de investiţii în unităţi de producţie care să asigure energia măcar pentru o perioadă de tranziţie, iar cea mai bună variantă ar fi un mix de gaze plus regenerabile.

Tranziţia spre energia verde este însă un deziderat care necesită susţinere prin politici şi investiţii, iar la capitolul legislaţie România nu stă încă prea bine. România are la dispoziţie resursele financiare necesare tranziţiei energetice, însă trebuie găsite modalităţile pentru a putea beneficia de ele, este de părere Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG), un think-tank din România specializat în energie.

„România dispune de mult mai mulţi bani decât poate cheltui pentru a face această tranziţie, dar nu putem accesa banii“, a spus Radu Dudău în cadrul videoconferinţei Economia verde, dedicată energiei.

Totuşi, costurile pe care România le poate suferi dacă nu respectă normele privind eficientizarea consumului de energie ar putea fi chiar mai mari decât cele pe care le implică implementarea lor.

„Tranziţia spre energia verde presupune costuri, dar trebuie să ne gândim ce preţ vom plăti dacă nu aplicăm regulile, dacă nu creştem ponderea surselor de energie regenerabilă. Fiecare sursă de energie vine cu provocări legate de mediu. Provocarea este să găsim acele soluţii, folosind tehnologia existentă, să le transformăm în oportunităţi, pentru a avea o energie cu adevărat verde. Nu există soluţii simple, uşoare, sunt multe provocări“, a spus Orieta Hulea, country manager la WWF.

Ea a subliniat că există oricând opţiunea de a deveni prosumator, de a economisi energie şi, totodată, de a cumpăra electrocasnice mai eficiente din punct de vedere energetic. Trebuie intervenit pe mai multe paliere şi găsite soluţii integrate pentru a trece la o economie neutră din punctul de vedere al carbonului. Altfel, impactul schimbărilor climatice va fi tot mai mare. Investiţiile sunt absolut necesare şi vin la pachet cu o nevoie de transparenţă în tranziţia către o economie verde.

O strategie energetică pe care s-o accepte toate partidele şi care să nu mai fie frecvent schimbată şi contestată este ceea ce îi trebuie industriei locale de energie, crede Dan Prodan, CEO al Vienna Energy, o companie deţinută de primăria vieneză, care produce şi vinde energie electrică, dar distribuie şi gaze, căldură şi apă în capitala austriacă.

„România nu a mai instalat din 2014 niciun megawatt de energie, investiţiile în capacităţi noi sunt zero, iar strategia se schimbă la fiecare nou guvern. Poate ar trebui să avem o strategie energetică acceptată de toate partidele politice, pentru a nu mai ajunge în această situaţie (referitoare la creşterile de preţ ale energiei din ultima vreme - n. red.). România are resurse de gaze consistente şi ele ne pot pune la adăpost“, a spus Dan Prodan, care este şi vicepreşedintele PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România).

El completează că, la nivelul PATRES, investitorii străini adresează multe întrebări privind oportunitatea unor noi proiecte, astfel că bani şi nevoie există. Vienna Energy este o companie de energie din Austria care deţine hidrocentrale în România. Compania este deţinută integral de statul austriac, prin intermediul municipalităţii Viena.

Mai trebuie însă şi o legislaţie stabilă pentru a putea face investiţii într-un orizont de timp de 20 de ani. În plus, autorităţile ar trebui să fie mai receptive la investiţiile private atunci când vine vorba de tranziţia la energia verde.

România are bani pentru a dezvolta proiecte în domeniul energiei şi pentru a susţine tranziţia energetică, însă companiile au nevoie să ştie cum anume pot accesa finanţările şi au nevoie de un cadru legislativ care să le faciliteze planurile de investiţii.

„Zona de reglementare vine ca să asigure tranziţia energetică. Suntem într-o perioadă în care apar instrumente pentru a înţelege ce înseamnă să fii ´verdeª. Iar sistemul financiar susţine investiţiile în acest sector. Vedem emisiunile de obligaţiuni sau de credite verzi. Piaţa îşi doreşte să meargă către zona verde şi automat sunt mulţi bani care merg spre astfel de proiecte. Trecerea nu ţine doar de producţie, ci şi de modul în care consumăm şi transportăm energia“, a spus Cătălin Cepişcă, manager al diviziei Corporaţii în departamentul Energie, utilităţi şi metale, la Raiffeisen Bank.

În sistemul financiar există fonduri pentru finanţarea proiectelor de energie, a adăugat el, precizând că şi fondurile europene sunt o alternativă. Tot ce are caracteristici favorabile mediului este mai uşor finanţabil.

El a adăugat că revoluţia industrială actuală se bazează în mare măsură pe schimbări tehnologice, dar şi pe o presiune din partea populaţiei pentru reglementări care să reducă emisiile de carbon. Tot ce are caracteristici favorabile mediului este mai uşor finanţabil.

Ion Lungu, preşedintele AFEER:  România şi-a asumat să renunţe la producţia de cărbune până în 2032, dar trebuie să vedem cu ce o înlocuim pentru a avea siguranţa furnizării de energie către consumatori.

Orieta Hulea, country manager WWF: Tranziţia spre energia verde presupune costuri, dar trebuie să ne gândim ce preţ vom plăti dacă nu aplicăm regulile, dacă nu creştem ponderea surselor de energie regenerabilă.

Dan Prodan, CEO al Vienna Energy: România nu a mai instalat din 2014 niciun megawatt de energie, investiţiile în capacităţi noi sunt zero, iar strategia se schimbă la fiecare nou guvern. Poate ar trebui să avem o strategie energetică acceptată de toate partidele politice, pentru a nu mai ajunge în această situaţie.