Videoconferinţa ZF Economia Verde - Reciclarea: Nu la reciclare, ci la colectarea deşeurilor sunt problemele. Acolo ar trebui statul să se uite cu atenţie

În timp ce organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate.

Colectarea selectivă este prima verigă asupra căreia trebuie con­centrată atenţia atunci când vine vorba de reciclare, in­fra­structura în acest scop fiind deficitară, la fel ca investiţiile.

Educaţia cetăţenilor, implicarea auto­ri­tă­ţilor, investiţii dedicate sunt câţiva dintre fac­torii de care depinde o economie circulară efi­cientă, au spus speakerii participanţi la video­conferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în par­te­neriat cu Raiffei­sen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată reciclării şi mo­dului în care putem transforma acest con­cept într-un stil de viaţă.

„Legislaţie avem, dar nu prea avem co­lectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma fap­tului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca des­pre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre de­şeuri ca fiind gunoaie, cred că o să rămâ­nem în aceeaşi problemă. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finan­ţa­rea zo­nei de reciclare, ci la zona de co­lectare. Acolo sunt pro­blemele“, a spus Marius Costache, direc­tor general la Green Weee şi Green Glass, com­panii specializate în reciclare.

Modul în care facem achiziţiile, in­diferent despre ce produse este vorba, este, de asemenea, un aspect important.

„De regulă, să cumperi din Asia este mai ieftin decât să cumperi local. Pentru a schim­ba balanţa, fiecare business trebuie să-şi facă o analiză foarte clară a felului în care pro­du­ce, a amprentei de carbon şi a cos­turilor pen­tru a deveni competitiv în rela­ţia cu celelalte ţări“, a spus Alin Neacşu, director executiv cor­poraţii mari la Raiffeisen Bank.

Producătorii de băuturi se numără prin­tre cei cu o mare responsabilitate legată de volumul de ambalaje tip PET, astfel că, până în anul 2025, industria se angajează să utili­zeze ambalaje 100% reciclabile.

„Toate modificările au nevoie de ino­va­ţie şi de investiţii în toate zonele indus­triei atât în producţie, cât şi în industria de re­ci­clare. Este nevoie de o colaborare strân­să şi la nivelul consumatorului, şi la nivelul auto­rită­ţilor“, a spus Alice Nechita, preşedintele Aso­ciaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

Asociaţia a pornit o alianţă împreună cu o altă organizaţie, Berarii României, pentru im­ple­mentarea sistemului de ga­ranţie-retur­nare în România, iar acum este aşteptată o hotă­râre de guvern care să cre­eze cadrul necesar implementării soluţiei de reciclare.

În timp ce organizaţiile şi asociaţiile de­pun eforturi pentru a educa populaţia şi a im­plica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate. De pildă, Agro­serv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, investeşte într-o staţie de spălare a borcanelor şi a sticlelor, pentru ca acestea să poată fi refolosite.

„Vrem să facem o staţie care să spele cam 10.000 de sticle şi borcane pe oră, iar apoi vom începe să punem în marile oraşe mai întâi aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine), în care consumatorii vor putea să introducă ambalajele folosite deja şi să primească în schimb bonuri va­lorice şi bani“, a spus Adrian Cocan, direc­torul general al Lăptăriei cu Caimac.