În timp ce organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate.
Colectarea selectivă este prima verigă asupra căreia trebuie concentrată atenţia atunci când vine vorba de reciclare, infrastructura în acest scop fiind deficitară, la fel ca investiţiile.
Educaţia cetăţenilor, implicarea autorităţilor, investiţii dedicate sunt câţiva dintre factorii de care depinde o economie circulară eficientă, au spus speakerii participanţi la videoconferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată reciclării şi modului în care putem transforma acest concept într-un stil de viaţă.
„Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre deşeuri ca fiind gunoaie, cred că o să rămânem în aceeaşi problemă. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele“, a spus Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare.
Modul în care facem achiziţiile, indiferent despre ce produse este vorba, este, de asemenea, un aspect important.
„De regulă, să cumperi din Asia este mai ieftin decât să cumperi local. Pentru a schimba balanţa, fiecare business trebuie să-şi facă o analiză foarte clară a felului în care produce, a amprentei de carbon şi a costurilor pentru a deveni competitiv în relaţia cu celelalte ţări“, a spus Alin Neacşu, director executiv corporaţii mari la Raiffeisen Bank.
Producătorii de băuturi se numără printre cei cu o mare responsabilitate legată de volumul de ambalaje tip PET, astfel că, până în anul 2025, industria se angajează să utilizeze ambalaje 100% reciclabile.
„Toate modificările au nevoie de inovaţie şi de investiţii în toate zonele industriei atât în producţie, cât şi în industria de reciclare. Este nevoie de o colaborare strânsă şi la nivelul consumatorului, şi la nivelul autorităţilor“, a spus Alice Nechita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.
Asociaţia a pornit o alianţă împreună cu o altă organizaţie, Berarii României, pentru implementarea sistemului de garanţie-returnare în România, iar acum este aşteptată o hotărâre de guvern care să creeze cadrul necesar implementării soluţiei de reciclare.
În timp ce organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile, companiile private fac şi ele paşi către noua realitate. De pildă, Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, investeşte într-o staţie de spălare a borcanelor şi a sticlelor, pentru ca acestea să poată fi refolosite.
„Vrem să facem o staţie care să spele cam 10.000 de sticle şi borcane pe oră, iar apoi vom începe să punem în marile oraşe mai întâi aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine), în care consumatorii vor putea să introducă ambalajele folosite deja şi să primească în schimb bonuri valorice şi bani“, a spus Adrian Cocan, directorul general al Lăptăriei cu Caimac.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE