Videoconferinţa ZF Economia verde „Verde, culoarea anului pentru noua generaţie de startupuri“: Antreprenorii sunt cheia care poate aduce mai aproape rezolvarea problemelor de sustenabilitate

♦ Startupurile, în special cele conduse de tineri antreprenori, se preocupă încă de la început ca modul lor de funcţionare să fie unul prietenos cu mediul şi iau în calcul foarte devreme întocmirea unor rapoarte de sustenabilitate ♦ Pentru ca o companie să devină mai sustenabilă primul pas este existenţa unui management al deşeurilor, astfel încât cantitatea lor să fie diminuată ♦ O provocare pe care o întâmpină foarte multe companii este reducerea amprentei de carbon, aspect influenţat inclusiv de comerţul online, care a luat amploare în ultimii doi ani pe fondul pandemiei de COVID-19.

Sustenabilitatea, cuvântul care se află pe buzele tuturor antrepre­norilor în acest moment, nu mai este doar un trend sau un concept la modă, ci este pe cale să devină o obligaţie pentru toţi actorii din mediul de business.

Toţi antreprenorii trebuie să înţeleagă, aşadar, că doar prin intermediul unei schimbări de mentalitate se pot rezolva problemele de mediu şi se pot vedea efecte în acest sens pe termen lung, scopul final fiind acela de a asigura generaţiilor viitoare acelaşi confort de care au beneficiat şi ei.

„Multă lume crede că sustenabilitatea este o modă, dar nu mai este doar atât. Este o schimbare de mentalitate pe care antreprenorii trebuie să o facă în intervale de timp limitate. Scopul final este să asigurăm generaţiilor viitoare acelaşi confort de care am beneficiat şi noi. Suntem generaţia care are oportunitatea acestei schimbări de mindset, de a face bine pe ceva ce nu este neapărat palpabil. Sustenabilitatea este despre contribuţia pe care fiecare dintre noi o poate aduce la a deveni mai verzi. Antreprenorii sunt cheia care poate aduce mai aproape rezolvarea problemelor de sustenabilitate şi pot asigura binele generaţiilor viitoare“, a spus Andreea Porojan, fintech partnerships manager în divizia Digital Transformation and Innovation, speaker la videoconferinţa Economia verde, intitulată „Verde, culoarea anului pentru noua generaţie de startupuri“, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

În momentul de faţă, unele dintre companiile româneşti încep să ia iniţiative verzi, care să le ducă din ce în ce mai aproape de titlul de companie sustenabilă. Totuşi, un trend identificat în piaţă este acela că startupurile, în special cele conduse de tineri antreprenori, se preocupă încă de la început ca modul lor de funcţionare să fie unul prietenos cu mediul şi iau în calcul foarte devreme întocmirea unor rapoarte de sustenabilitate.

„Este o înclinaţie mult mai mare a startupurilor către această direcţie. În ultimii trei-patru ani, din ce în ce mai multe companii mari au început să se conformeze, dar la startupuri, mai ales la cele conduse de tineri, sustenabilitatea este din start o preocupare“, a subliniat Daniela Dobre, director executiv al Green Environment Support, o companie care oferă consultanţă de mediu pentru agenţii economici.

Pentru ca o companie să devină mai sustenabilă, crede ea, primul pas este existenţa unui management al deşeurilor, astfel încât cantitatea lor să fie diminuată.

O altă provocare pe care o întâmpină foarte multe companii este reducerea amprentei de carbon, aspect influenţat inclusiv de comerţul online, care a luat amploare în ultimii doi ani pe fondul pandemiei de COVID-19.

„Creşterea comerţului online aduce emisii de carbon, nu numai din zona de ambalare, ci şi din zona de logistică şi transport. Nevoia de educare la nivelul consumatorului este imensă“, crede Linda Vasilescu, cofondatoarea R-Create, un startup care oferă o soluţie pentru magazinele online prin care acestea să poată utiliza ambalaje refolosibile atunci când livrează produsele către clienţii finali.

 

 

Andreea Porojan, Fintech Partnerships Manager în divizia Digital Transformation and Innovation:

► Odată cu acest concept de sustenabilitate, sunt generate o serie de oportunităţi ce vin la pachet atât cu riscuri, cât şi cu cheltuieli din partea reglementatorilor, în special pentru antreprenori. Vedem din ce în ce mai mult dezvoltarea de afaceri şi segmente noi, dar şi adresabilitate pe segmente noi de clienţi.

► Orice afacere poate avea înăuntru un concept de sustenabilitate pe care îl poate urmări. Spre exemplu, dacă vorbim de îmbrăcăminte, a doua cea mai poluatoare după industria petrolului, dar şi despre cosmetice sau IT, vedem că sunt foarte multe idei ce pot fi generate.

► Zona de reciclare este un segment de business care, deşi deocamdată în România nu este foarte bine sedimentat, credem că va prinde din ce în ce mai mult elan. Până în 2024 vom fi obligaţi de lege, prin Hotărârea de Guvern 1074/2021, să reciclăm cel puţin 65% din deşeurile din sticlă, plastic, metal, respectiv aluminiu. Reciclarea nu mai este doar o dorinţă, ci şi o obligaţie.

► Sunt companii care pornesc încă de la început cu dorinţa de a fi sustenabile, dar sunt şi startupuri care integrează pe parcurs o componentă de sustenabilitate.

► Un pure player este o companie care obţine minimum 90% din cifra de afaceri din activităţi sustenabile. Este un concept nou, având rolul de a stimula companiile să devină ele însele sustenabile, nu doar investiţiile pe care le fac.

► Multă lume crede că sustenabilitatea este o modă, dar nu mai este doar atât. Este o schimbare de mentalitate pe care antreprenorii trebuie să o facă în intervale de timp limitate. Scopul final este să asigurăm generaţiilor viitoare acelaşi confort de care am beneficiat şi noi.

► Suntem generaţia care are oportunitatea acestei schimbări de mindset, de a face bine pe ceva ce nu este neapărat palpabil. Sustenabilitatea este despre contribuţia pe care fiecare dintre noi o putem aduce la a deveni mai verzi.

► Antreprenorii sunt cheia care poate aduce mai aproape rezolvarea problemelor de sustenabilitate şi poate asigura binele generaţiilor viitoare.

 

Daniela Dobre, director executiv la Green Environment Support:

► Green Environment Support oferă suport legislativ în ceea ce priveşte conformarea cu legislaţia de mediu. Către noi vin companii din toate sectoarele de activitate care vor să se asigure că respectă legislaţia şi care vor să fie cu totul acoperite în cazul unui control din partea autorităţilor. Noi le ajutăm cu tot ceea ce înseamnă zona de raportări către autorităţi, dar şi pe partea de monitorizare.

► Este însă o înclinaţie mult mai mare a start-up-urilor către această direcţie. În ultimii 3-4 ani, din ce în ce mai multe companii mari au început să se conformeze, dar la startupuri, mai ales cele conduse de tineri, sustenabilitatea este din start o preocupare.

► Toate raportările pe care le facem au în spate realitatea. Sustenabilitatea este acum un subiect la modă, mai ales în rândul multinaţionalelor.

► Managementul deşeurilor ar trebui să fie punctul de plecare pentru orice companie. Deşeurile pot fi gestionate chiar în cadrul fluxului tehnologic dacă vorbim despre o activitate de producţie.

► Amprenta de carbon nu presupune doar luarea unor măsuri de către compania care vrea să ajungă la zero, ci luarea unor măsuri pe tot lanţul de furnizori şi de distribuţie.

► Când vine vorba de colectare şi reciclare, trebuie să pornim de la mentalitatea fiecăruia dintre noi. Ar fi necesar totuşi să existe şi o implicare mult mai mare din partea autorităţilor pentru a se atinge atât componenta educaţională, cât şi partea logistică.

 

Mihai Posedaru, acţionar la Bencomp:

► De 12 ani de zile, înainte de a apărea legislaţia pe care tinerii o aplică acum, noi făceam reciclare şi refolosire din instinct. Producem scândură dintr-un amestec de masă plastică reciclată, care provine din deşeuri, şi făină de lemn.

► Facem parte dintr-un grup a cărui principală activitate este colectarea şi reciclarea diferitelor tipuri de deşeuri – carton, paleţi, sticlă, metal, mase plastice, echipamente electronice. 80% din producţia noastră o reprezintă făina de lemn şi masa plastică.

► Noi am ales să facem WPC pentru că am văzut că pe plan mondial creşterile sunt de 10-15% an de an, unde produsul este arhicunoscut. La noi, este încă ceva exotic, lumea îl compară cu lemnul. Însă este diferit – după doi ani trebuie vopsit, iar durata de viaţă este de 10-15 ani.

► Pentru că nu avem în România o fabrică de făină de lemn, am aplicat la un proiect european prin care în judeţul Arad vom produce făină de lemn pentru a o integra în produsul finit pe care îl fabricăm la Buzău. Reuşim să facem curăţenie măcar de 200 de tone pe lună în România.

► Ar trebui să impunem nişte limite producătorilor în privinţa unor proporţii. Ne-ar ajuta mult o legislaţie care să ghideze partea de ambalare, pentru că de acolo vine majoritatea cantităţii de deşeuri. Cu Sistemul Garanţie-Returnare poate vom face un pas înainte – la început, cu forţa, apoi, lumea se va învăţa.

 

Alina Ţiplea, cofondatoare, ALTRNTV:

► ALTRNTV a fost deschis în luna mai a acestui an şi se află în incinta primului cinema din Bucureşti – Cinema Bucureşti.

► Acolo am reuşit să creăm un spaţiu dedicat sustenabilităţii, în care susţinem designeri români. 94% dintre designerii din magazin sunt români şi lucrează cu materiale naturale, certificate sau folosesc diverse tehnici de reciclare.

► În acest domeniu, totul ţine de imaginaţie şi inovaţie. Avem produse care au avut o altă viaţă, dar acum designerii le-au dat o nouă identitate şi arată foarte bine, nu mai sunt privite ca înainte, ca fiind doar nişte obiecte second-hand.

► Ne dorim să îngreunăm cât mai puţin mediul în care activăm. Certificările ne ajută să avem deschidere către alte ţări. Noi nu încercăm doar să vindem produse, ci să oferim o experienţă şi să educăm clientul.

► Nu multă lume ştie ce înseamnă de fapt sustenabilitatea. Sustenabilitatea se află acum peste tot, iar lumea simte nevoia ca acest termen să fie mult mai bine definit şi acest lucru ni-l propunem noi.

► Piaţa magazinelor cu produse sustenabile este o piaţă aflată la început în România. Există interes, iniţiativele sunt în creştere, iar lumea devine mai riguroasă în alegerile pe care le face. Astfel, cred că vor fi impulsionaţi şi mai mulţi antreprenori. Pentru noi, alte ţări europene sunt un reper.

 

Cristina Apahideanu, consultant senior la Enterteq Software:

► Enterteq este o firmă tânără, s-a născut anul trecut, însă echipa are destul de multă experienţă pe zona de de digitalizare şi, în special, pe zona proceselor care ţin de aprovizionare – relaţia cu furnizorii, contractare, achiziţii şi până la finalul vieţii elementelor achiziţionate.

► Platforma G.U.E.S. ajută firmele şi furnizorii să colaboreze în sensul reducerii şi diminuării emisiilor de carbon. Este un produs în curs de creare ce va fi lansat la mijlocul anului viitor.

► Facem parte dintr-un ecosistem, orice firmă este un ecosistem şi atunci suntem responsabili inclusiv de bucata de emisii de carbon pe care furnizorii noştri o generează în relaţia cu noi.

► Noile generaţii de consumatori şi antreprenori sunt preocupate de sustenabilitate şi vor ca aceste produse şi servicii să fie livrate într-un mod etic, care să ţină seama de mediu, de diversitate, de justiţie socială.

► Există un interes foarte mare pentru această trasabilitate, monitorizare şi alocare a emisiilor de carbon pe produse şi servicii finale. A venit în mod particular din industria HoReCa.

► În momentul în care avem procese ineficiente şi distanţe lungi de parcurs este clar că acest proces este şi purtătorul unei amprente de carbon mai ridicate. Încurajarea parteneriatelor locale este una dintre măsurile care fac parte din aceste scenarii de optimizare.

► Firmele nu vor mai putea accesa finanţări dacă nu dovedesc că sunt active şi responsabile. Targetul pentru acest lucru era 2024, dar cred că îl vom vedea mult mai repede pentru că deja firmele mari care lucrează cu companii româneşti impun raportări, indicatori şi progres în acest sens.

 

Linda Vasilescu, cofondatoare, R-Create:

► Am încercat să propunem pieţei din România o soluţie care este la nivel de prototipare la nivel mondial. Este o soluţie care se referă la comerţul online şi la modul în care sunt ambalate produsele pe care le comandă oamenii. Ce vrem noi să facem este să oferim o soluţie end to end, care presupune un ambalaj fizic care se poate returna.

► Ceea ce credem noi că este esenţial este platforma digitală care se integrează cu toţi actorii din fluxul de economie circulară şi care urmăreşte traseul tuturor acestor ambalaje.

► Avem circa 20 de clienţi magazine online din domenii diferite. Putem să împachetăm cărţi, produse de fashion, pantofi, produse de igienă personală sau mâncare ambalată.

► Clientul trebuie să plătească 2-3 lei pentru acest ambalaj. Este vorba de responsabilizare, în primul rând. În curând, vom elimina pasul în care curierul ia din pragul casei ambalajul şi vom oferi alternativa unor puncte de colectare în care clientul responsabil aduce ambalajul înapoi.

► Creşterea comerţului online aduce emisii de carbon nu numai din zona de ambalare, ci şi din zona de logistică şi transport. Nevoia de educare la nivelul consumatorului este imensă.

 

Florina Secară, cofondatoare, Yko-Yko:

► Yko-Yko este un proiect lansat în decembrie 2021. Este prima platformă online dedicată soluţiilor alternative la partea de haine, pantofi, accesorii făcute cu respect faţă de mediu şi faţă de oamenii implicaţi în procesul de producţie.

► Moda sustenabilă nu este o nişă, un business paralel care s-ar putea dezvolta pe lângă industria de fast fashion. Este o direcţie spre care ar trebui să treacă toate brandurile.

► Avem în portofoliu 21 de branduri din Europa. Colaborăm exclusiv cu branduri internaţionale pentru că ne-am propus să arătăm care sunt bunele practici din acest domeniu, care sunt brandurile care produc transparent.

► Pe platformă se pot găsi haine, pantofi şi accesorii făcute din materiale cu impact mai redus asupra mediului sau din materiale reciclate.

► Lucrăm cu branduri din Spania sau Portugalia care produc din plastic recuperat din ocean. Totodată, avem şi un brand din Grecia care produce genţi din velele ambarcaţiunilor scoase din uz.

► Noi nu cumpărăm produsul, ci starea pe care ne-o dă acesta. Nu încurajăm consumul. Să cumperi la fel de mult, dar sustenabil nu este sustenabil. La nivelul Uniunii Europene, fiecare consumator aruncă anual aproximativ 11 kilograme de textile la gunoi.

 

Vlad Stanciu, cofondator, Caminota:

► În primul rând, produsele noastre – o tencuială naturală şi un finisaj pe bază de argilă – au agrement tehnic şi înlocuiesc produse similare pe bază de ciment. Pentru o tonă de tencuială obişnuită se consumă circa 270 KW/h cu producerea acelui material, iar noi consumăm undeva la 4-5 KW/h pentru aceeaşi cantitate.

► Pentru fiecare metru pătrat de perete acoperit cu materialele noastre se salvează circa 5,5 kg de dioxid de carbon. Anul trecut, primul de funcţionare, am salvat 16,5 tone de dioxid de carbon, având doar 3.000 mp acoperiţi cu materialele noastre. Anul acesta am trecut de aceste valori într-o lună.

► Aşteptările unui antreprenor în sustenabilitate ar trebui să fie reglate după valoarea pe care o percepe clientul.

► Este scump să transporţi un material ieftin şi greu pe distanţe lungi. Pentru noi, cel mai responsabil ar fi să deschidem mici fabrici în tot mai multe zone din ţară.

► Anul acesta am avut clienţi din 35 de judeţe din ţară. Într-o lună am avut vânzări mai mari decât tot anul trecut. Semnalul este destul de bun, în special prin prisma faptului că 98% din vânzările noastre sunt către clientul final.