Economia verde

ZF Economia verde. Cătălin Lungu, Ordinul Auditorilor Energetici: Mai mult de trei sferturi din clădirile din România sunt ineficiente energetic

19.11.2021, 00:06 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Ordinul Auditorilor Energetici din România este o asociaţie profesională care a fost înfiinţată în 2011 şi care se implică în pregătirea auditorilor energetici ♦ Din această organizaţie fac parte doar persoane fizice, nu şi companii.

Peste 75% din imobilele existente as­tăzi la nivel naţional nu sunt efi­cien­te din punctul de vedere al consumului de energie, o situaţie care se regăseşte însă şi în alte ţări, nu doar pe plan lo­cal, potrivit datelor Ordinului Audi­to­rilor Energetici.

„Mai mult de trei sferturi din clă­di­rile din România sunt ineficiente ener­getic. Un procent la fel de mare îl re­prezintă clădirile mai vechi de 50-55 de ani, care nu sunt în cea mai bună formă din punct de vedere energetic. Dar acest lucru nu este doar în România, ci e valabil în toată Europa şi de aici aceas­tă preocupare pentru ener­gia consuma­tă în clădiri“, a spus Cătălin Lungu, di­rec­to­rul executiv al Or­dinului Auditori­lor Energetici din România (OAER), la emisiunea online ZF Economia verde.

Ordinul Auditorilor Energetici din România este o asociaţie profe­sio­nală care a fost înfiinţată în 2011 şi care se implică în pregătirea audito­rilor energe­tici. Din această organizaţie fac parte doar persoane fizice, nu şi companii.

„Potrivit datelor de la Banca Mon­dială, în ultimii zece ani au fost reno­vate mai puţin de 6% din suprafaţa tota­lă construită a clădirilor din Ro­mâ­nia, adică rezidenţiale – unifami­liale şi multifamiliale -, birouri, şcoli, spi­tale, spaţii comerciale, clădiri de sport, culturale. Asta înseamnă că rata de renovare anuală este foarte mică, sub 1%, aşa că e foarte mult de făcut în acest domeniu.“

Cătălin Lungu aminteşte că o pro­ble­mă a României este că nu are un re­gistru al clădirilor, unde să fie dis­ponibil numărul blocurilor sau al spa­ţiilor comerciale, date legate de supra­fa­ţa construită a acestora, gradul de izolare termică, consumul de energie.

„Sunt foarte multe informaţii care ar putea să fie culese, dar nu s-au făcut foar­te multe lucruri. Nu suntem sin­gu­rii însă. Multe ţări au acum această pre­ocupare de a realiza registrul clă­di­rilor şi de a colecta cât mai multe date, cu scopul de a depista care dintre ele trebuie să fie mai repede renovate.“

Clădirile publice ar trebui să constituie un model pentru celelalte sectoare de activitate, însă acestea nu se pot lăuda cu foarte multe realizări.

Odată cu valul de atenţie acordat eficienţei energetice a clădirilor, rolul auditorilor energetici devine însă mai important.

„Este recomandarea noastră ca dezvoltatorii să înceapă să colaboreze şi cu auditorii, pentru că ei sunt cei care pot găsi soluţiile astfel încât o clădire nouă să devină nZEB (near zero-energy building – n. red.). De anul acesta am simţit mai intens colaborarea cu dezvoltatorii, pentru că ei sunt interesaţi să îndeplinească aceste criterii cu costuri cât mai mici. Nu este vorba despre costul de investiţie, ci despre costul global, care include şi exploatarea clădirii, întreţinerea şi dezafectarea, peste 50-100 de ani“, a mai spus Cătălin Lungu.

În prezent, auditorul vine la sfârşitul implementării unui proiect nou şi întocmeşte un certificat de performanţă în baza căruia clădirea poate să fie recepţionată. În ceea ce priveşte renovările, auditorul energetic intervine încă de la început, când trebuie să realizeze un raport de audit energetic. În viitor însă, auditorii va trebui să fie implicaţi încă de la începutul procesului de proiectare şi pentru clădirile noi.

„Sunt circa 2.000 de auditori energetici în România, însă nu toţi sunt activi, ci doar puţin mai mult de jumătate. Ei sunt specialiştii care ştiu cum se calculează consumul de energie în clădiri.“

Piaţa imobiliară se pregăteşte în acest moment pentru Valul renovării, un program pentru care s-au alocat 2,2 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi care presupune că 4 milioane de metri pătraţi de clădiri rezidenţiale multifamiliale şi circa 2,5 milioane de metri pătraţi de clădiri publice vor fi ţinta unor procese de renovare.

„Vor fi ghiduri de finanţare pentru bugetul din PNRR pentru Valul renovării. Au început funcţionarii din instituţii să ne contacteze şi să ne consulte în privinţa ghidurilor de finanţare. Banii sunt mulţi, dar trebuie să ne punem problema cum îi cheltuim. Probabil că vor intra în reabilitare foarte multe clădiri, însă forţa de muncă din România nu este încă pregătită pentru a prelua acest şoc al Valului renovărilor. Se vor deschide foarte multe şantiere, prin urmare va fi nevoie de mulţi specialişti – ingineri, auditori energetici – dar şi mulţi muncitori“, a mai adăugat Cătălin Lungu.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank