Economia verde

ZF Economia verde. Daniel Donici, Artesana: Risipa alimentară ar putea fi limitată şi prin schimbarea percepţiei aupra termenului de valabilitate

26.03.2022, 10:41 Autori: Alina-Elena Vasiliu , Alexandra Matei

Modelul de business de la Artesana presupune termene mici de valabilitate în piaţă, fiind vorba despre produse lactate, în cazul cărora procesarea este minimă.

Percepţia consumatorilor asu­pra termenului de valabilitate a pro­du­selor alimentare ar trebui ajustată astfel încât acestea să nu ajungă neapărat la coşul de gunoi în ziua expirării, pentru că unele mai pot fi consumate şi câteva zile după aceea, este de părere Daniel Donici, ma­na­ging partner şi unul din­tre fondatorii producă­to­rului român de lactate Artesana.

„Termenul de valabilitate este o tea­mă în România. Dar produsul nu este perfect din momentul pro­duc­ţi­ei doar până la data expirării vala­bili­tăţii şi apoi devine brusc imposibil de a fi consumat. Nu tre­buie să ne uităm la un produs expirat ca fiind gata pentru a-l arunca. Dacă pro­du­sul nu are sem­ne evidente de alte­ra­re, el se poate con­suma în con­ti­nuare. Risipa ali­men­tară ar putea fi limitată şi prin schim­barea percepţiei asupra terme­nului de valabilitate“, a spus Daniel Donici la videocon­fe­rinţa ZF Economia verde dedicată risipei alimentare.

Modelul de business de la Arte­sa­na, companie din oraşul Tecuci, presu­pune termene mici de valabi­li­tate în piaţă, fiind vorba despre pro­duse lactate, în cazul cărora pro­cesarea este minimă. Astfel, laptele Artesana are cel mult 14 zile de valabilitate de la data producţiei, iar iaurtul  între 28 şi 30 de zile.

„Noi facem produse doar la comandă. Avem doar un stoc redus de pe o săptămână pe alta şi reac­ţio­năm în funcţie de co­menzile primite la înce­pu­tul săptămânii pentru a completa stocul cu ce este ne­voie. Oamenii vor pro­dusul cel mai proaspăt.“

Daniel Donici a mai spus că o pondere de 5% din producţia Artesana ajunge să se transforme în pier­deri din cauza ex­pi­rării termenului de vala­bilitate. O parte din timpul va­labilităţii este pierdută în procesul de transport.

„Noi lucrăm doar cu firme de logistică, iar pen­tru noi este eficientă aceas­tă variană din punc­tul de vedere al costurilor. Cred că, per articol vân­dut, amprenta noastră de car­bon este mai mică decât în alte ca­zuri, pentru că o împărţim cu alţi pro­ducători“, a mai spus antreprenorul.

În 2021, CEC Bank a finanţat construcţia unei noi fabrici Artesana, o investiţie de circa 5 milioane euro în urma căreia producţia s-a triplat, iar numărul de angajaţi a crescut la 100.

La sfârşitul anului 2020, în acţio­nariatul Artesana a intrat şi compania de private equity ROCA Investments, prin achiziţia unui pachet de 20% din acţiuni.

Artesana a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de aproximativ 3,7 mil. euro, în creştere cu 21% faţă de anul anterior. Produsele Artesana sunt distribuite prin peste 700 de magazine din retailul modern, precum şi în lanţuri locale şi băcănii specializate.

Fondatorii companiei, Alina şi Daniel Donici, au deschis prima fabrică de producţie în luna august 2012 cu o investiţie iniţială de aproximativ 750,000 euro folosiţi pentru cumpărarea terenului, a echipamentelor şi pentru reconstruirea şi amenajarea clădirii existente. În decembrie 2020, compania de private equity, ROCA Investments, a intrat în acţionariatul Companiei prin cumpărarea unui pachet de 20% de acţiuni.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank