♦ Modelul de business de la Artesana presupune termene mici de valabilitate în piaţă, fiind vorba despre produse lactate, în cazul cărora procesarea este minimă.
Percepţia consumatorilor asupra termenului de valabilitate a produselor alimentare ar trebui ajustată astfel încât acestea să nu ajungă neapărat la coşul de gunoi în ziua expirării, pentru că unele mai pot fi consumate şi câteva zile după aceea, este de părere Daniel Donici, managing partner şi unul dintre fondatorii producătorului român de lactate Artesana.
„Termenul de valabilitate este o teamă în România. Dar produsul nu este perfect din momentul producţiei doar până la data expirării valabilităţii şi apoi devine brusc imposibil de a fi consumat. Nu trebuie să ne uităm la un produs expirat ca fiind gata pentru a-l arunca. Dacă produsul nu are semne evidente de alterare, el se poate consuma în continuare. Risipa alimentară ar putea fi limitată şi prin schimbarea percepţiei asupra termenului de valabilitate“, a spus Daniel Donici la videoconferinţa ZF Economia verde dedicată risipei alimentare.
Modelul de business de la Artesana, companie din oraşul Tecuci, presupune termene mici de valabilitate în piaţă, fiind vorba despre produse lactate, în cazul cărora procesarea este minimă. Astfel, laptele Artesana are cel mult 14 zile de valabilitate de la data producţiei, iar iaurtul între 28 şi 30 de zile.
„Noi facem produse doar la comandă. Avem doar un stoc redus de pe o săptămână pe alta şi reacţionăm în funcţie de comenzile primite la începutul săptămânii pentru a completa stocul cu ce este nevoie. Oamenii vor produsul cel mai proaspăt.“
Daniel Donici a mai spus că o pondere de 5% din producţia Artesana ajunge să se transforme în pierderi din cauza expirării termenului de valabilitate. O parte din timpul valabilităţii este pierdută în procesul de transport.
„Noi lucrăm doar cu firme de logistică, iar pentru noi este eficientă această variană din punctul de vedere al costurilor. Cred că, per articol vândut, amprenta noastră de carbon este mai mică decât în alte cazuri, pentru că o împărţim cu alţi producători“, a mai spus antreprenorul.
În 2021, CEC Bank a finanţat construcţia unei noi fabrici Artesana, o investiţie de circa 5 milioane euro în urma căreia producţia s-a triplat, iar numărul de angajaţi a crescut la 100.
La sfârşitul anului 2020, în acţionariatul Artesana a intrat şi compania de private equity ROCA Investments, prin achiziţia unui pachet de 20% din acţiuni.
Artesana a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de aproximativ 3,7 mil. euro, în creştere cu 21% faţă de anul anterior. Produsele Artesana sunt distribuite prin peste 700 de magazine din retailul modern, precum şi în lanţuri locale şi băcănii specializate.
Fondatorii companiei, Alina şi Daniel Donici, au deschis prima fabrică de producţie în luna august 2012 cu o investiţie iniţială de aproximativ 750,000 euro folosiţi pentru cumpărarea terenului, a echipamentelor şi pentru reconstruirea şi amenajarea clădirii existente. În decembrie 2020, compania de private equity, ROCA Investments, a intrat în acţionariatul Companiei prin cumpărarea unui pachet de 20% de acţiuni.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE