Economia verde

ZF Economia verde. Dragoş Zaharia, Ortogonal Construct: Pentru o casă pasivă, preţul este cam cu 30.000 de euro mai mare faţă de una obişnuită

01.06.2022, 00:06 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Ortogonal Construct a construit mai multe case verzi până acum, iar recent a dezvoltat şi un proiect propriu, cu patru case pasive, în Bragadiru, lângă Bucureşti.

Piaţa locală de case pasive se află la un nivel încă incipient, iar scumpirea materialelor de construcţii în ultimul an nu impulsionează dezvoltarea ei. Totuşi, în condiţiile în care clădirile eficiente energetic devin norme pe piaţa imobiliară, şi nu doar excepţii, există premisele unei extinderi a acestui sector, este de părere Dragoş Zaharia, un antreprenor care, prin firma sa de construcţii Ortogonal Construct a ridicat mai multe astfel de case verzi până acum.

„Preţurile au luat-o razna, este greu de estimat şi cât costă o casă clasică, dar în mod cert, pentru o casă pasivă preţul este cam cu 30.000 de euro mai mare decât pentru o casă care nu respectă aceste principii“, a spus Dragoş Zaharia la emisiunea online ZF Economia verde.

Prin Ortogonal Construct, el a construit mai multe asemenea case până acum, iar recent a dezvoltat şi un proiect propriu, cu patru case pasive, în Bragadiru, lângă Bucureşti.

„Am ales calea construcţiilor de case pasive, verzi cu câţiva ani în urmă, pentru că am văzut un viitor în zona asta. nZEB (nearly-zero energy building – n. red.) a devenit certitudine la ora aceasta, se aşteaptă metodologia de calcul a performanţei clădirilor. Prima casă verde am construit-o în urmă cu cinci-şase ani, în zona Bragadiru. Nu cunoşteam conceptul foarte bine, m-am familiarizat din mers.“

Ulterior, a încercat să implementeze încă din faza de proiectare, apoi şi în cea de execuţie, principiile caselor pasive – termoizolaţie, sigilare, tâmplărie, ventilaţie cu recuperare de căldură. Printre altele, o regulă spune că circa 30% din energia consumată de o clădire va trebui să fie produsă la faţa locului sau la maximum 30 de kilometri distanţă.

„Am construit circa zece locuinţe individuale, în principiu pentru beneficiari persoane fizice. Dezvoltatorii imobiliari nu prea s-au orientat până acum către proiecte cu mai multe unităţi verzi.“

Normele spun că, de acum înainte, pentru a atinge ţintele impuse de UE privind performanţele energetice, nicio clădire nu ar trebui să se mai autorizeze şi să se recepţioneze în lipsa respectării acestor criterii.

„Cu cât casa este mai izolată, cu atât ai nevoie să produci mai puţină energie. Totul trebuie proiectat cu atenţie şi executat în detaliu. Va trebui o expertiză mai mare în proiectare, va trebui să se lucreze cu auditori energetici.“

Din experienţa sa de până acum, Dragoş Zaharia spune că, în general, cei care sunt interesaţi de case pasive sunt oameni din zona IT, mici întreprinzători, familii cu unu-doi copii şi venituri medii spre mari, oameni interesaţi de sustenabilitate, ecologişti. Odată cu cererea din partea clienţilor, şi piaţa de profil se dezvoltă.

„Când am executat prima casă pasivă, am adus tâmplăria din Croaţia, pentru că nu am găsit la noi. În ultimii ani însă, soluţiile au început să apară şi în România.“

Materialele de construcţii utilizează, în general, foarte multă energie în procesul de producţie, iar asta influenţează foarte mult preţurile, ceea ce face ca viitorul privind evoluţia pieţei de case verzi să fie imprevizibil. Aşa cum se întâmplă, de altfel, şi în cazul proiectelor rezidenţiale clasice.

„Segmentul de clienţi low-cost este într-un impas, din cauza creşterii ROBOR. O parte din piaţa medie, care îşi permite o achiziţie de la 150.000 de euro în sus, caută performanţe energetice, pentru că îşi va putea recupera banii.“

Dragoş Zaharia mai spune că ideală este construirea unei case verzi de la zero, în loc de intervenţia asupra unei clădiri existente, dar se poate face şi acest lucru.

„Recent, am reabilitat un liceu din Ploieşti în acest fel, în cadrul unei iniţiative private. Sper să continuăm, s-au mai contractat şase licee care vor trece prin acelaşi proces.“

Ortogonal Construct a încheiat anul 2020, cel mai recent an pentru care există date publice, cu o cifră de afaceri în creştere cu aproximativ 50% faţă de 2019, când raportase 10,4 milioane de lei. Ortogonal Construct are 80 de angajaţi şi 100 de colaboratori cu care lucrează.

Printre proiectele derulate de Ortogonal Construct se numără unele localizate în Bragadiru (Casa pasivă Bragadiru), Bucureşti (Luminişului, Bloc Vulturilor) şi Otopeni (Casa M), potrivit datelor de pe site-ul constructorului.

Din rândul proiectelor pe care le-a construit Ortogonal până acum fac parte blocuri de apartamente şi case în zona Parcului Carol din Bucureşti, în zona Titan, dar şi în Otopeni.

Compania Ortogonal Construct a fost înfiinţată în anul 2011 de inginerul Dragoş Zaharia, constructor cu experienţă în execuţia de lucrări civile.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank