Economia verde

ZF Economia verde. Mihail Ştefan, Asociaţia Producătorilor de Polistiren: Până acum au fost izolate în Bucureşti circa 40% din locuinţele colective. PNRR promite că 2000 de clădiri publice şi 1.500 de blocuri vor fi renovate

08.06.2021, 19:30 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă promite că 2.000 de clădiri publice, rezidenţiale şi de patrimoniu istoric şi 1.500 de blocuri vor trece printr-o renovare energetică sau seismică în următorii ani, ca parte a fondului „Valul renovării“, care va avea un buget de 2,2 mld. euro.

Mai puţin de jumătate din blocurile din Bucureşti au trecut printr-un proces de izolare termică, în condiţiile în care eficienţa energetică devine o problemă tot mai acută. Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă promite că 2.000 de clădiri şi 1.500 de blocuri vor trece printr-o renovare inclusiv termică la nivelul întregii ţări.

„Anveloparea şi măsurile pasive (de economisire a energiei – n. red.) sunt elemente care ar trebui evaluate încă din stadiul de concepere a unei clădiri. Până acum au fost izolate în Bucureşti circa 40% din toate locuinţele colective“, a spus Mihail Ştefan, directorul executiv al ROMEPS (Asociaţia Producătorilor de Polisti­ren Expandat din România) la videoconferinţa ZF Economia verde, realizată în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

După termoizolare, consumul de energie termică al unei clădiri ar trebui să se reducă cel puţin până la jumătate.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă promite că 2.000 de clădiri publice, rezidenţiale şi de patrimoniu istoric şi 1.500 de blocuri vor trece printr-o renovare energetică sau seismică în următorii ani, ca parte a fondului „Valul renovării“. Bugetul total propus în acest scop este de 2,2 miliarde de euro.

„Cu cât creşte rezistenţa termică a anvelopei unei clădiri, cu atât ajungem să investim mai puţin în măsurile active de încălzire“, a adăugat Mihail Ştefan.

Potrivit jucătorilor din domeniul construcţiilor, România ar trebui să investească aproximativ 13 miliarde de euro în eficienţa energetică a clădirilor până în 2030 pentru a-şi atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi tranziţia la o economie neutră din punct de vedere climatic.

Asociaţia ROMEPS reuneşte şase dintre cei mai mari producători de polistiren expandat din România: Austrotherm, Daw Benţa (Caparol), Firos, Hirsch Porozell, Mindo şi Plastics Europe, reprezentant al EUMEPS, organizaţia europeană a producătorilor de polistiren. Ei au împreună aproximativ 800 de angajaţi, iar la începutul acestui an, toate aceste companii aveau în derulare investiţii pentru a-şi dezvolta producţia.

În prezent, unităţile de producţie de polistiren din România au o capacitate totală de producţie preconizată la 5,5 milioane de metri cubi.

Cei 20 de producători regionali acoperă cererea de piaţă cu doar 70% din totalul capacităţilor de producţie instalate, existând aşadar un excedent de capacitate. Cea mai mare parte a producţiei merge tot local, în condiţiile în care polistirenul este un material voluminos, astfel că exporturile sunt dificil de realizat şi nu sunt rentabile. Fabricile sunt localizate majoritar în provincie, însă există unităţi care produc polistiren expandat şi la nivelul Capitalei.

Potrivit estimărilor ROMEPS, valoarea pieţei de polistiren expandat în 2020 a fost de 95 de milioane de euro, cu o scădere mai mică de 10% comparativ cu anul 2019.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank