ZF Economia verde. Raul Pop, Ecoteca: Îmi doresc ca după implementarea SGR să fie introduse şi alte tipuri de ambalaje care în prima fază nu vor fi incluse, precum borcanele

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), a cărui implementare este aşteptată şi în România, va fi o provocare majoră pentru cele 80.000 de magazine mici şi mari din ţară, care vor fi supuse necesităţilor de a-şi organiza fluxurile de primire şi predare a recipientelor din PET, aluminiu şi sticlă în care au fost comercializate apă, sucuri şi alcool.

„Niciodată nu vom fi 100% pregătiţi. Vor apărea foarte multe provocări punctuale, începând de la modul în care poţi convinge 80.000 de magazine să se comporte la fel cu clientul. Partea de fluxuri financiare este tot o problemă din spate. Prin metodele actuale de reciclare şi colectare, se recuperează circa 40% din plasticul pus pe piaţă. Prin SGR, ar urma să recuperăm peste 90%. Cu siguranţă în 2023 SGR va deveni funcţional“, a spus Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca, la emi­siunea online ZF Economia verde.

Administratorul Sistemului Garanţie-Returnare va trebui să investească zeci de milioane de euro în infrastructura care va sta la baza funcţionării acestui model care are în vedere, cel puţin deocam­dată, doar ambalajele de băuturi răco­ritoare şi alcoolice.

„Îmi doresc ca, după implementare, să fie introduse şi alte tipuri de ambalaje care în primă fază nu vor fi incluse, precum borcanele. În prima etapă, se vor putea returna doar PET-uri, doze de aluminiu şi recipiente din sticlă în care au fost băuturi, nimic altceva.“

SGR presupune un sistem prin care oamenii vor achita o garanţie de 0,5 lei în momentul cumpărării unei băuturi de la un comerciant. După consumarea băuturii, consumatorii vor putea să restituie ambalajul în punctele de colectare amplasate de comercianţi în unităţile de vânzare. În schimbul ambalajului, ei vor primi garanţia plătită la cumpărare.

În ceea ce priveşte reciclarea, Raul Pop de la Ecoteca este de părere că trei sunt principalele probleme care stau la baza încetinelii cu care se mişcă lucrurile în acest domeniu: lipsa de leadership, lipsa de grijă pentru sănătatea publică şi dificultatea de a ajunge la deşeurile care sunt, de fapt, resurse.

„Lipsa de leadership este o problemă - trebuie decidenţi care să-şi asume că transformarea trebuie făcută prin consecvenţă. ONG-urile pot să aibă un rol foarte important, la fel şi organizaţiile profesionale. Sănătatea publică este un alt aspect, ea presupune că trebuie să fie curat nu doar în oraş, ci şi în jurul lui, iar asta ţine tot de consecvenţă, de aplicarea de penalizări şi de identificarea cauzelor. O altă problemă este ajungerea la resursele reprezentate de deşeuri, care, în mare parte, acum ajung la groapa de gunoi, pentru că ne batem joc de aceste resurse care sunt deşeurile“, a mai spus Raul Pop.

Ecoteca este o organizaţie non-guvernamentală de mediu care există oficial din 2012 şi care se preocupă în principal de managementul deşeurilor şi de tot ce ţine de legislaţie, proceduri, module de operare, management de date.

„Ne concentrăm pe ceea ce presupune o nouă prevedere legală în viaţa de zi cu zi a unei companii, a unei instituţii publice sau a unui cetăţean.“

Ecoteca este finanţată prin donaţii de la cetăţeni şi prin sponsorizări pe proiecte, având şi experienţa finanţărilor prin proiecte europene.

„Am încercat de-a lungul timpului să dezvoltăm proiecte-pilot. Unul dintre ele este ECOffice, prin care am ajutat companiile să-şi organizeze colectarea separată a deşeurilor. De asemenea, de la 1 ianuarie 2022, suntem parteneri într-un proiect de colectare separată a deşeurilor în şcoli. S-a tot vorbit despre cât de bine este ca cei mici să înveţe despre colectare separată, dar nu a existat infrastructură pentru a face acest lucru. Vrem să le şi arătăm cum se face, nu doar să vorbim despre asta“, a mai spus Raul Pop.