Cristian Pîrvulescu, ENEVO Group: Tranziţia energetică nu mai este doar o schimbare tehnologică, ci o transformare structurală a economiei globale. Noua criză din Orientul Mijlociu ne arată că viteza cu care se întâmplă unele lucruri trebuie mărită

♦ Chiar şi cu o producţie de energie verde semnificativ mărită după declanşarea războiului din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu arată că dependenţa Europei de combustibilii fosili importanţi este în continuare foarte ridicată. Care este soluţia? Electrificarea. „Până nu înclinăm balanţa în favoarea electrificării, instabilităţile acestea se vor reflecta mereu în preţul energiei”, spune Cristian Pîrvulescu, cofondator şi CEO al ENEVO Group.

Cu un portofoliu de proiecte de peste 1,5 GW în energie regenerabilă, ENEVO Group, companie antreprenorială locală, intră în 2026 din cea mai bună poziţie din istoria sa. În paralel, compania accelerează expansiunea internaţională şi dezvoltarea soluţiilor digitale pentru sisteme energetice. De la construcţia celui mai mare proiect hibrid de energie regenerabilă din Europa, Ogrezeni (Giurgiu), până la gestionarea unui portofoliu de stocare de peste 1 GWh, ENEVO pariază pe un model de business integrat: inginerie combinată cu capacitate de execuţie la scară şi servicii tehnice şi comerciale postenergizare, de la mentenanţă la dispecerizare şi trading, spun reprezentanţii grupului.

Iar aceste linii de business corespund în mare măsură cu paşii pe care ar trebui să îi facă întregul bloc european, mai ales în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

„Situaţia din Golf nu face decât să accelereze o dezbatere pe care Europa a început-o abia după războiul Rusiei împotriva Ucrainei: dependenţa structurală de importurile de hidrocarburi este o vulnerabilitate strategică, dincolo de scumpiri. Orice instabilitate în regiune reactivează anxietatea legată de aprovizionare şi pune din nou în lumină fragilitatea unui model energetic construit pe importuri”, spune Cristian Pîrvulescu, cofondator şi CEO al ENEVO Group.

Potrivit acestuia, semnalul pentru UE este cât se poate de clar: tranziţia energetică trebuie accelerată, cu un şi mai puternic accent pe rezilienţă. Iar această rezilienţă vine nu doar din securitatea aprovizionării cu combustibili fosili pe perioada tranziţiei, ci şi din  diversificarea surselor de generare, descentralizarea producţiei, flexibilizarea reţelelor prin soluţii de control inteligent, plus o reţea de transport capabilă să permită energiei să circule dintr-un capăt al continentului în celălalt.

„În toate aceste direcţii s-au făcut paşi, dar noua criză din Orientul Mijlociu ne arată că viteza cu care se întâmplă unele lucruri trebuie mărită. Ce vedem acum este o măsură a importanţei pe care combustibilii fosili o au în economiile noastre şi a volatilităţii la care acestea sunt expuse când astfel de crize majore afectează regiuni-cheie din lanţul de aprovizionare. Până nu înclinăm balanţa în favoarea electrificării, instabilităţile acestea se vor reflecta mereu în preţul energiei”, avertizează Cristian Pîrvulescu.

Electrificarea este un proces de tip game-changer pentru că presupune relocarea unor lanţuri întregi industriale şi de consum spre zona de energie electrică. Iar acest lucru este de durată pornind chiar de la complexitatea sistemului energetic.

„Inerţia este mare în sectorul energetic, nici nu poate fi altfel dacă ne gândim cât de răspândită este infrastructura deja existentă şi cât de adânc e înrădăcinată în economiile noastre. Capacitatea de a moderniza reţelele existente, pentru a putea muta spre electric o parte din ce în ce mai mare a necesarului de energie asigurat de combustibilii fosili, este principalul blocaj. Un transformator de putere se livrează în aproape un an de zile. Obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor pentru lucrări, funcţie de ţara din EU despre care vorbim, poate dura tot atât sau mai mult. Aici trebuie să spun că, cel puţin la capitolul avizelor ce ţin de reţea, România stă ceva mai bine decât unele ţări din centrul şi vestul Europei.”

Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport şi distribuţie, cu scopul creşterii securităţii energetice şi competitivităţii economice, trebuie tratate ca priorităţi naţionale şi europene, nu mai sunt doar nişte proiecte de infrastructură obişnuite, spune reprezentantul ENEVO.

„Soluţiile cu cel mai mare impact cred că stau în localizarea unei producţii competitive pentru cât mai multe dintre echipamentele care sunt pe drumul critic al acestui tip de proiecte  (transformatoare, întreruptoare de înaltă tensiune, electronică de putere etc.) şi creşterea capacităţii de execuţie: firme care să poată realiza tehnic, la nivel european, astfel de proiecte.”

---

Cristian Pîrvulescu, cofondator şi CEO al ENEVO Group: Noua criză din Orientul Mijlociu ne arată că viteza cu care se întâmplă unele lucruri trebuie mărită. Ce vedem acum este o măsură a importanţei pe care combustibilii fosili o au în economiile noastre şi a volatilităţii la care acestea sunt expuse când astfel de crize majore afectează regiuni-cheie din lanţul de aprovizionare. Până nu înclinăm balanţa în favoarea electrificării, instabilităţile acestea se vor reflecta mereu în preţul energiei.

---

În acest context,  ENEVO Group construieşte în următorii 2 ani peste 10 staţii de înaltă tensiune de 110 kV, 220 kV şi 400 kV, aproape 2 GW de centrale fotovoltaice şi peste 1 GWh de sisteme de stocare în baterii.

„Ne uităm de asemenea la opţiuni de producţie locală şi lucrăm deja cu parteneri care produc aici. Dar deşi unele lucruri pot fi făcute independent, pentru un efect susţinut e nevoie de politici publice şi de o abordare unitară la nivel european.”

Mai departe, efectele crizei din Orientul Mijlociu se vor vedea în timp, dincolo de scumpirea imediată a carburanţilor şi a gazului natural, iar intensitatea lor este dependentă de durata războiului. Pentru ENEVO, business prezent în Arabia Saudită, intensitatea conflictului se simte chiar de la faţa locului, dar Pîrvulescu pariază pe adaptabilitatea dovedită a businessului său, „călită” prin mai multe crize.

„Noi suntem prezenţi de mult timp şi în Arabia Saudită, unde lucrăm în infrastructuri de oil & gas şi în staţii de transformare. Avem o echipă locală bine structurată, independentă. Am traversat deja situaţii atipice, inclusiv în timpul pandemiei, şi am funcţionat bine. Tocmai pentru că avem prezenţă locală reală, nu virtuală, putem gestiona turbulenţele mai bine decât un contractor care operează din exterior.” Cristian Pîrvulescu se aşteaptă ca investiţiile în infrastructura de energie să continue.

„Nu vorbim doar de proiecte de regenerabile, unde observasem deja o creştere a interesului,  dar având în vedere ultimele evoluţii, e posibil ca o parte din focus să se mute acum spre noi conducte care să mai reducă dependenţa de strâmtoarea Ormuz, iar acestea presupun noi staţii şi linii electrice care să le deservească. Cred că suntem bine poziţionaţi pentru ambele direcţii.”

De altfel, spune Pîrvulescu, ENEVO a intrat în 2026 din cea mai bună poziţie din istoria companiei.

„Închidem 2025 cu o cifră de afaceri de 135 de milioane de euro şi avem o ţintă ambiţioasă de peste 350 de milioane de euro pentru 2026. Această creştere nu este întâmplătoare: vine dintr-un pipeline de proiecte construit deliberat şi dintr-o capacitate organizaţională care acum permite execuţie la scară. Primul trimestru a fost unul intens. Am intrat în execuţie în acelaşi timp cu 5-6 proiecte mari şi am ajuns în faza de punere în funcţiune cu cam tot atâtea dintre cele începute anul trecut. Şi anul trecut a fost similar, dar la o scară a proiectelor ceva mai mică.”

Investiţiile se fac prudent, iar acest lucru nu echivalează cu o tăiere de bugete, ci cu decizii de investiţii susţinute de proiecte contractate şi de cerere reală, nu de speranţe, subliniază Pîrvulescu.

Grupul ENEVO numără în 2026 peste 500 de angajaţi: echipe de execuţie, ingineri, manageri de proiect, experţi în construcţii, automatizări, securitate cibernetică.

„Cel mai greu găsim specialişti la intersecţia dintre ingineria energetică şi tehnologia digitală. Această dublă specializare este rară şi se formează în ani, nu în luni. De aceea, de peste 10 ani investim în propriul nostru «program de formare»: îi luăm pe tineri din facultate şi îi creştem în cadrul companiei. Unii dintre inginerii care s-au alăturat echipei acum 7-8 ani, când erau studenţi, sunt astăzi senior engineer în roluri-cheie de management.”

Ca portofoliu de proiecte printre cele mai importante sunt următoatele.

„În zona fotovoltaică mai avem în execuţie CEF Ogrezeni - 760 MW, CEF Helios (85 MW, cel mai mare parc fotovoltaic cu amplasare Est-Vest din regiune, construit pe un fost depozit de cenuşă ecologizat), CEF Mihăileşti (87,5 MWp) şi CEF Mărunţei Vest (60,8 MWp), integrat cu un sistem BESS de 100 MWh. În zona de stocare, finalizăm în 2026 Crucea Nord (72 MWh, în parcul eolian Hidroelectrica), Alpha Wind Nord (76 MWh), Fântânele (72 MWh) şi Doiceşti (15 MWh). În paralel, extindem operaţiunile internaţionale în alte ţări europene, unde ţintim pentru început zona de control pentru proiecte hibride şi baterii, dar şi proiecte de tip EPC.”

Planurile sunt ca până în 2030, ENEVO Group să devină unul dintre liderii din domeniul rezilienţei sistemelor energetice, ca holding internaţional diversificat care integrează ingineria reţelelor, energiile regenerabile, tehnologiile digitale şi investiţiile durabile.

„Mă bucur că trăim, în timpul vieţii noastre, o revoluţie a energiei verzi şi inteligente, iar ENEVO Group este construit exact pentru a contribui cât mai mult la realizarea ei”, a încheiat Cristian Pîrvulescu, cofondator şi CEO al ENEVO Group.