♦ Jumătate din producţia de energie din UE este acum din surse verzi, dar avansul este incomplet dacă în economia reală transporturile se bazează pe combustibili fosili, populaţia se încălzeşte cu gaze, iar industria nu este electrificată. La patru ani de la declanşarea războiului din Ucraina, conflictul din Orientul Mjlociu prinde Europa cu lecţia pe jumătate învăţată şi cu o economie care pică examenul competitivitaţii globale ♦ Ce (mai) e de făcut?
În ciuda tuturor declaraţiilor de la cel mai înalt nivel, Uniunea Europeană arată, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, că în ceea ce priveşte gazul nu a învăţat nimic din criza din 2022.
Cu miliarde de euro injectaţi în importuri de echipamente solare din China, electrificarea economiilor europene, a transporturilor, a încălzirii rămâne un mit unde se bate pasul pe loc de un deceniu. Gazul este peste 20% din energia primară pe care o consumă UE, consumul de gaz chiar a crescut anul trecut, peste 90% din gazul consumat este importat, iar pentru casnici gazul este cea mai importantă sursă de energie.
Iar acum, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungeşte, gazul se scumpeşte din nou masiv, iar miile de megawaţi în eoliene şi solare montate nu contează pentru că cetăţeanul european conduce maşini diesel, se încălzeşte cu gaze, consumă energie care are la bază gazul, iar industria europeană este aproape la fel de electrificată ca acum un deceniu.
Dar în timp ce banii europeni s-au dus pentru a cumpăra echipamente din China, investiţiile în producţia internă de gaze nu au fost susţinute, industria a plătit preţuri premium la energie în timp ce importurile de produse din state cu energia subvenţionată au pus la pământ industria locală. Pe zona de îngrăşăminte de exemplu, Rusia este cel mai mare furnizor extern al UE, în contextul în care 70% din îngrăşăminte sunt reprezentate de gaze. Paradoxul este suprem pentru că în timp ce UE a interzis importurile de gaze ruseşti, pentru a-şi crea o dependenţă de LNG-ul american, ia cu două mâini îngrăşăminte ruseşti pentru că sunt mai ieftine.
Da, producţia de energie a trecut printr-o schimbare importantă, dar nu suficientă.
„Având în vedere ţinta de neutralitate climatică asumată pentru 2050 şi o reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, urgenţa decarbonizării şi electrificării este clară. Pentru a ne orienta către un viitor decarbonizat, sigur şi competitiv, electrificarea este calea. Acest lucru necesită măsuri urgente pentru a garanta siguranţa investitorilor, pentru a stimula cererea industrială de energie electrică şi pentru a consolida reţeaua electrică a Europei”, spun reprezentanţii Eurelectric, una dintre cele mai puternice organizaţii la nivelul UE pentru industria energetică. Dar de la declaraţii, la realitatea din teren, drumul este extrem de dificil. Iar în timp ce UE bate pasul pe loc, China a făcut un salt de 7% în ceea ce priveşte electrificarea economiei sale faţă de 2015 şi a depăşit UE.
Ce arată statisticile europene? Dacă la nivel industrial rata electrificării consumului de energie era de 34% în 2014, în 2023 a scăzut la 33%. Transportul rutier electric este o iluzie, cu o pondere de numai 1% din total. La nivelul consumatorilor casnici, deşi ataşamentul faţă de obiectivele climatice europene este evident, realitatea din teren arată că rata electrificării consumului final de energie este de numai 26%.
„Sondajul nostru din 2024 arată că 8 din 10 consumatori casnici declară că iau măsuri pentru a-şi reduce impactul asupra mediului, implicându-se astfel în tranziţia energetică, aceasta fiind aceeaşi cotă ca cea raportată în 2021. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin eficienţă energetică, conservarea energiei şi evitarea activă a emisiilor, mai degrabă decât prin acţiuni care promovează electrificarea”, este doar una dintre concluziile studiului lansat anul trecut de Eurelectric, Power2People, al cărui scop este tocmai de a înţelege ce este de făcut pentru ca ideea electrificării consumului de energie să capete tracţiune. Dar pentru moment, grija faţă de mediu se arată mai ales prin reducerea consumului de energie, fenomen determinat mai ales de creşterea preţurilor odată cu declanşarea conflictului din Ucraina şi acum de cel din Orientul Mijlociu. Asimilarea tehnologiilor verzi care duc la electrificare bate pasul pe loc. Sunt mai mulţi factori care determină reticenţa consumatorilor de a face pasul spre electrificare.
„Electrificarea consumului casnic este obiectivul-cheie pe termen lung. În ciuda tendinţei pozitive de creştere a numărului de instalaţii fotovoltaice solare şi de vehicule electrice, nu credem că va fi posibil pe termen scurt să transformăm majoritatea consumatorilor în prosumatori deplini, având în vedere că cetăţeanul european mediu nu are mijloacele financiare necesare pentru a-şi permite un vehicul electric sau o instalaţie fotovoltaică solară, sau o soluţie de stocare”, se arată în studiul Eurelectric. Electrificarea depinde de preţ, iar la nivelul UE cei mai mulţi dintre consumatorii de energie spun că deocamdată aceste proces este prea scump. Problema este că multe dintre aceste presupuneri se bazează pe ceea ce se numeşte „outdated knowledge”, adică pe date vechi, pentru că în cele mai multe cazuri tehnologia care permite electrificarea s-a ieftinit în ultimii ani.
La final zilei, datele arată că, cel puţin pentru consumatorii casnici, încălzirea se face pe gaze în proporţie de 34%, încălzire centralizată în proporţie de 19% şi pe lemne, 10%. Ponderea sistemelor electrice este de numai 18%. În zona de transporturi, dominaţia combustibililor folsili este clară.
„După investiţiile majore în producţia de energie regenerabilă, accentul este pus pe reţelele de transport şi distribuţie. Cu toate acestea, lipseşte încă o discuţie despre modul în care este consumată energia. România trebuie să înceapă o dezbatere privind consumul energetic, inclusiv cum ne vom încălzi şi cum va arăta structura industrială viitoare. Nu poate exista o strategie energetică fără o strategie industrială clară”, spunea anul acesta Nicolas Richard, CEO al ENGIE România, în intervenţia sa de la ZF Power Summit 2026.
Pe plan local, dar şi european, consumul de energie şi de gaze a scăzut ca urmare a războiului din Ucraina şi a impactului pe care facturile mari l-a avut asupra industriei.
„Preţul energiei electrice şi al gazelor naturale rămâne o componentă importantă. Accesibilitatea este esenţială: tranziţia energetică nu va avea succes dacă nu este acceptată de oameni, iar pentru a fi acceptată trebuie să fie accesibilă”, a subliniat Richard poate cel mai important lucru legat de tranziţia energetică. Accesibilitatea duce la acceptare, iar pentru moment această accesibilitate a energiei este doar o promisiune a tranziţiei cu termen de onorare mereu amânat.
Dincolo de preţ, nici piaţa în sine nu stimulează prin preţ creşterea consumului, deşi în ultimii ani au fost tot mai multe ore în care preţul a fost negativ datorită excedentului de energie verde injectată în sistem.
„Contractele de furnizare a energiei electrice variază foarte mult, de la contracte pe deplin dinamice privind preţul energiei electrice la contracte cu preţ fix privind preţul energiei electrice. Consumatorilor bine informaţi ar trebui să li se permită să decidă ce contract se potriveşte profilului lor de risc şi se aliniază preferinţei lor de a se implica în semnalele de preţ. De exemplu, prosumatorii ar putea fi mai înclinaţi să aleagă un contract cu preţ variabil complet, în timp ce alţi consumatori ar putea prefera contracte hibride sau contracte cu elemente fixe de timp de utilizare”, scrie Eurelectric.
Pe măsură ce discuţia avansează, lucrurile se complică pentru că o eventuală creştere a consumului de energie prin electrificare va pune şi mai mare presiune pe nişte reţele care arată chiar şi acum că nu sunt pregătite pentru tranziţia energetică, cazul din Spania, al penei de curent de pe 28 aprilie, anul trecut, fiind cel mai bun exemplu. Iar discuţia tot la consumatori ajunge pentru că cu cât sistemul de producţie devine mai descentralizat şi intermitent, consumatorii pot fi implicaţi în funcţionarea corectă a acestuia.
Mai departe, deşi proiecţia pe termen lung devine un exerciţiu tot mai dificil, consumul de energie va creşte, cel mai important vector fiind foame IA.
„Aceasta înseamnă că infrastructura electrică pe care economiile avansate au construit-o în ultimii 100 de ani va fi construită din nou în următorii 10 ani. Este o mare oportunitate pentru companii, dar în acelaşi timp apar şi blocaje, de exemplu la nivelul reţelelor. Electricitatea susţine astăzi peste 50% din PIB-ul Europei. Creşterea economică este din ce în ce mai strâns legată de consumul de energie electrică. Vânzările de aer condiţionat cresc anual, în special în zona mediteraneeană, care se încălzeşte mai rapid decât alte regiuni ale planetei”, a spus anul acesta Laura Cozzi, Director Sustainability, Technology and Outlooks, International Energy Agency (IEA), cea mai puternică organizaţie a lumii, în intervenţia sa de la ZF Power Summit 2026.
La finalul anului trecut, IEA a lansat o nouă ediţie a World Energy Outlook, recunoscut de mult timp ca fiind standardul de referinţă în domeniul modelării energetice pe termen lung. De la publicarea sa ca raport anual în 1998, abordarea World Energy Outlook nu a fost niciodată aceea de a oferi o viziune unică asupra viitorului, ci mai degrabă aceea de a privi lumea prin prisma diferitelor perspective sau scenarii.
Care au fost câteva dintre concluziile raportului din 2025? Energia nucleară revine în forţă pe agenda globală, mai ales în Europa, în contextul în care electrificarea economiilor şi dezvoltarea IA vor determina o foame de energie fără precedent. Goana după materiile prime critice este la fel de importantă ca cea după resursele clasice. Securitatea energetică a devenit prioritatea guvernelor la nivel global, dar dacă înainte securitatea energetică era legată mai ales de accesul la resursele de petrol şi gaze, acum provocarea este completată de partea de continuitate a alimentării. Pentru Europa însă, odată izbucnit conflictul din Orientul Mijlociu devine cât se poate de clar că securitatea energetică nu mai poate fi legată de resursele pe care nu le are, indiferent de unde vin ele, că este gaz rusesc sau GNL american. Iar în lumina acestei revelaţii singurele direcţii sunt susţinerea producţiei interne de petrol şi gaze, investiţiile în nuclear, în energie verde şi electrificarea economiilor.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE