♦ România avea la final de 2025 un număr de 30 de proiecte de stocare conectate la reţea
♦ Numărul de prosumatori se apropie de 300.000, cu circa 600 MW capacitate de stocare
♦ La final de 2026, România ar putea ajunge la 2.000 MW în stocare
Stocarea a devenit în ultima perioadă unul dintre cele mai fierbinţi subiecte din energie, pe fondul creşterii preţurilor, dar şi a numărului de prosumatori, România având la finele anului trecut 30 de proiecte de stocare conectate la reţea, conform datelor Transelectrica. Pe lângă zona de baterii, care atrage un interes tot mai mare din partea dezvoltatorilor de proiecte regenerabile, sunt necesare investiţii şi în segmentul hidro şi de gaze, pentru a acoperi fluctuaţiile de consum şi implicit de preţ.
„Anul 2025 am închis cu o capacitate de stocare dispecerizabilă aproape de 600 MW, respectiv 593 MW în stocare. Numărul de prosumatori a crescut şi a ajuns la circa 294.000 31 decembrie 2025, cu o capacitate instalată de 3.400 MW, puţin sub capacitatea în solar, instalată şi dispecerizabilă, de 3.200 MW”, a declarat Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE, în cadrul ZF Power Summit 2026, eveniment care a avut loc în perioada 23-25 februarie, în Bucureşti.
Prosumatorii pot fi uneori o sabie cu două tăişuri pentru infrastructura energetică, creând o serie de dezechilibre în reţea, motiv pentru care noua legislaţie în domeniu încearcă să stimuleze instalarea de baterii de stocare şi concentrarea pe consumul propriu al energiei produse. În fiecare lună, circa 10.000 de prosumatori îşi montează capacităţi de stocare, la final de 2025 circa 66.000 de prosumatori având astfel de dispozitive. „Conform datelor noastre, ar fi trebuit să fi depăşit circa 600 MW în stocare”, a precizat Gabriel Andronache. În aceste condiţii, oficialul ANRE estimează ca la finalul anului 2026 România să depăşească pragul de 2.000 MW în unităţi de stocare dispecerizabile.
Dacă pe partea de producţie de energie lucrurile s-au mişcat rapid în ultimii ani, odată cu noul val de regenerabile, dar şi cu o serie de proiecte mari anunţate de stat, la Mintia şi Iernut, pe zona de stocare piaţa locală a rămas mult în urma altor state. În 2025, conform datelor Solar Power Europe, cele mai multe capacităţi de stocare în baterii erau în Germania şi Italia, care deţin circa 60% din capacitatea totală instalată în UE, în timp ce Bulgaria este piaţa cu cea mai rapidă creştere, urcând pe locul 3, cu 2,5 GWh.
Cel mai mare proiect de stocare finalizat anul trecut în România are o capacitate de 201 MW şi a fost realizat de Nova Power & Gas, companie care face parte din grupul E-INFRA, deţinut de omul de afaceri Teofil Mureşan.
Lipsa stocării are un impact direct asupra preţurilor la energie, care au dat mari bătăi de cap autorităţilor, companiilor şi consumatorilor români în ultimul an. Există însă speranţe ca, odată cu pornirea producţiei la centrala electrică pe gaze de la Mintia şi a celei de la Iernut, dar şi a începerii extragerii gazului din Marea Neagră, preţurile la energie să se regleze.
UE va avea 200 GW capacitate de stocare a energiei până în 2030 şi 600 GW până în 2050 (de la aproximativ 89 GW în 2024)
Dacă România nu apare încă în topul european al stocării, ea este prezentă în cel al producţiei de baterii, prin intermediul Prime Batteries Technology, singurul producător local în domeniu şi unul dintre puţinii din Europa. Compania a fost înfiinţată de Adrian Polec şi Vicenţiu Ciobanu şi a început producţia în 2016, la Cernica. Prime Batteries are o anvelopă de 2,3 GWh în producţie şi vrea să extindă capacitatea la 10 GWh. “Stocarea este necesară pe partea de energie regenerabilă. Este, în momentul de faţă, cea mai bună soluţie pentru a rezolva problemele din sistem. Nu atât de bună pe partea de stocare pe termen lung, mă refer aici la luni sau ani de zile, dar pentru ce avem nevoie în energia regenerabilă este clar soluţia cea mai eficientă. Şi din punct de vedere economic, cea mai bună soluţie. Dacă s-ar instala în România peste 5 GWh, majoritatea problemelor din sistem ar dispărea”, a spus Adrian Polec, preşedinte Prime Batteries Technology, la ZF Power Summit 2026.
Şi el vede în stocare o soluţie pentru scăderea preţului la energie şi spune că, cu cât sunt mai multe baterii, cu atât va scădea mai mult. „Vom avea anumite cicluri, vom avea un boom pe partea de solar şi pe partea de vânt, unde din nou se vor instala mai multe regenerabile şi, încet-încet, producătorii tradiţionali vor dispărea şi o să avem o economie complet verde, unde toată energia va fi produsă regenerabil”, crede Adrian Polec.
Stocare, dar nu doar în baterii
Una dintre cele mai verzi companii din România în acest moment este Hidroelectrica, cea mai mare companie locală după capitalizarea bursieră, dar şi cel mai mare producător de energie regenerabilă. În instalaţiile Hidroelectrica sunt în exploatare un număr de 188 capacităţi hidro şi o centrală electrică eoliană, arată datele de pe site-ul companiei. În prezent, strategia acesteia este de a instala capacităţi de stocare la toate centralele pe care le operează, pentru a avea mai multă flexibilitate. „Stocarea în hidro este diferită din punct de vedere tehnologic de stocarea în baterii. Stocarea în baterii este mai la început de drum, deşi şi acolo tehnologia s-a maturizat destul de mult şi preţurile au scăzut şi o fac din ce în ce mai atractivă. Dar stocarea în hidro, după cum se poate vedea din istoricul operării marilor lacuri de acumulare, este o stocare pe termen lung şi este o stocare care ne permite mult mai multă flexibilitate şi siguranţă în exploatare. Ca atare, orice proiect în stocare este de interes pentru noi”, a explicat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.
În paralel, la finalul anului trecut, compania a instalat bateriile de stocare la parcul eolian de la Crucea, unde vor fi puse în funcţiune anul acesta 36 MW, şi urmează să semneze contractul pentru 64 MW stocare cu descărcare în patru ore, deci 256 MWh, la Porţile de Fier II.
Ponderea energiei din surse regenerabile va ajunge în UE la aproximativ 69% până în 2030 şi la 80% până în 2050 (de la 47 % în 2024)
„Acest program de adăugare foarte rapidă a unor capacităţi de stocare la capacităţile existente va continua accelerat în perioada următoare. Practic, intenţionăm ca toate centralele de pe firul apei, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să fie hibridizate, astfel încât să ofere mai multă flexibilitate şi, în egală măsură, să mute energia ieftină care se produce în special vara şi în special în mijlocul zilei către momentele când avem nevoie de ea şi este încă foarte scumpă, adică seara şi dimineaţa”, a explicat Bogdan Badea. El subliniază că structura actuală din piaţa de energie face din orice proiect de stocare un business foarte bun, având în vedere că nevoia pentru astfel de instalaţii a crescut foarte mult în ultimii ani şi va creşte în continuare.
În acelaşi timp, nu putem vorbi de stocare fără să vorbim de gaze. Înmagazinarea gazelor în România intră în atribuţiile Depogaz Ploieşti, la care asociat unic este Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România controlat de stat. Depogaz operează şase depozite de înmagazinare, care asigură aproximativ 90% din capacitatea totală a României. În acest moment, Romgaz desfăşoară investiţii la zăcămintele pe care le administrează şi şi-a propus ca după 2027-2028 să poată beneficia cu adevărat de flexibilitatea extracţiei şi a injecţiei. „Nu este important numai volumul total de stocare, ci flexibilitatea pe care o poate oferi exact pentru a acoperi peakurile de consum”, a precizat Răzvan Popescu, CEO Romgaz, în cadrul ZF Power Summit 2026. Cel mai mare depozit de gaze se află în localitatea Bilciureşti, cu o capacitate activă de 1.310 mil.m3/ciclu, alte unităţi fiind la Urziceni, Bălăceanca, Sărmăşel şi Gherceşti, arată datele de pe site-ul Depogaz.
„Dezvoltarea depozitelor nu este facilă. Pentru a ajunge la un proiect finalizat sunt necesari 5–10 ani: studii de prefezabilitate, fezabilitate, proiectare, execuţie şi punere în funcţiune. Transformarea unui zăcământ în depozit de gaze naturale nu se face peste noapte, iar dezvoltarea trebuie să fie în consecinţa nevoii pieţei”, spune Aristotel Marius Jude, director general adjunct la Romgaz.
În prezent, Depogaz are o strategie de dezvoltare care vizează creşterea capacităţii zilnice de extracţie, de la un maxim de aproximativ 29 de milioane de metri cubi pe zi. „România are nevoie de o capacitate de extracţie zilnică mai mare. De exemplu, dezvoltarea depozitului Bilciureşti va aduce o creştere de 6 milioane metri cubi pe zi, iar depozitul Gherceşti va creşte volumul util cu aproximativ 350 de milioane metri cubi şi capacitatea zilnică cu 4 milioane metri cubi”.
Cele mai recente date disponibile pe site-ul Consiliului European arată că pe plan intern capacitatea de înmagazinare a gazelor a rămas neschimbată de ani de zile, la nivelul de 3,2 miliarde de metri cubi, unul dintre cele mai mici la nivel european.
Reprezentantul Romgaz adaugă că România are nevoie de strategii de dezvoltare echilibrate din perspectiva cererii şi ofertei, iar înmagazinarea gazelor naturale este până la urmă un instrument comercial al furnizorilor pentru a-şi asigura continuitatea în alimentarea clienţilor finali.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE