Eveniment

03 - 05 iunie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest

03 - 05 iunie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3...

Autor: Catalin Paduraru

03.07.2020, 16:06 954

Am renunţat la o oră de muncă şi câteva pagini scrise, amânând publicarea unui material despre ineficienţa modului de gândire tip secol XX în plin secol XXI, în ceea ce priveşte administraţia şi gestionarea resurselor (practic, omiterea resurselor reale).

Abordarea acestui subiect (adresat unui număr mic de oameni dispuşi să privească realitatea aşa cum e) mă poate face să par un morocănos, un nemulţumit de serviciu, un neînţeles înţelept al cetăţii. Ceea ce, vă asigur, nu sunt. Nici ursuz, nici profetul din deşert.

Prefer să zâmbesc (inclusiv la probleme), să văd partea plină a paharului (!) şi să încerc să înţeleg mai mult decât să pretind a fi înţeles.

Mi-a schimbat opţiunea pentru subiectul articolului şi un pachet de Bacanta Special Reserve Gîrboiu, care mi-a arătat (cel puţin prin Şarbă) că în domeniul nostru, cel al vinului, inovaţia şi curajul nu au secat. E o veste bună. Se simte acest lucru şi în majoritatea vinurilor pe care vi le prezint aici, vinuri medaliate la VINARIUM, vinuri pe care sper sa le identificaţi „la raft” sau în restaurante şi datorită însemnului concursului lipit pe sticle.

Nu înseamnă că nu voi păstra temerea că toate aceste realizări, în paradigma actuală de gândire a strategiilor de piaţă, s-ar putea clătina.

Sub greutatea ideilor secolului trecut, afacerile româneşti cu vin s-ar putea nărui. Ideile cu care, deşi s-a construit mult în anii trecuţi, astăzi pot fi principala cauză a unui eşec (dinainte anunţat, aş îndrăzni să spun).

Păstrarea distanţei sociale o fi bună pentru păstrarea sănătăţii, însă păstrarea distanţei faţă de noile curente de gândire şi faţă de noile tehnologii inteligente (practică a administraţiei dar, din păcate şi a celei mai mari părţi din antreprenoriat) nu garantează o bună maturare a vinului românesc (ca afacere) ci, mai degrabă, îl expune unui periculos proces de... oţetire.

...dar n-am zis că păstrez un ton optimist?!

 

1. Crama Strunga, Reveria – Fetească Neagră 2019

2. Crama Hermeziu, C’est soir Rosé – Fetească Neagră 2019

3. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu la Paris - Busuioacă de Bohotin 2019

 

1. Crama Strunga, Reveria – Fetească Neagră 2019

Nota de optimism căutată câteva rânduri mai sus, se poate găsi dacă deguşti (sau bei, ce să mai...) rosé-uri.

Rosé-urile sunt o categorie distinctă (că, deh, trebuie să grupăm vinurile cumva), dar departe de a fi una... compactă.

Ecartul cromatic este imens, plecând de la rosé-ul pal ca un „blush” discret (atât de discret încât, dacă nu eşti atent, poţi lua rosé-ul drept vin alb) până la un roşu... mai deschis. Toate treptele intermediare sunt acceptate (şi au fanii lor), tonurile şi semitonurile „trădează” originea, soiul (mă rog, în principiu), vechimea...

Încărcătura aromatică, gustul, aciditatea, se află pe aceeaşi scală cu două capete: discret şi foarte puternic(ă).

La Strunga Winery („copil” talentat şi norocos al viticulturii şi vinificaţiei româneşti) toate vinurile au ieşit excelent „din prima”. Capitalul de simpatie s-a strâns spectaculos, însă, cu ajutorul rosé-ului.

Feteasca Neagră 2019 (neagră, neagră, dar roză!) se află pe linia „atac plăcut, flori de măceş, cireşe, răcoritor, relaxant”. Şi a plecat deja din gară.

Un tren de dimineaţă de vară, care te duce la locul vacanţei visate.

Pe site-ul producătorului www.strunga.com îl găsiţi aici.

2. Crama Hermeziu, C’est soir Rosé – Fetească Neagră 2019

Cu această Fetească Neagră urcăm pe scara intensităţii gustative.

Vinul nu e nici pe departe „lejer” şi aproape că strigă după ceva bun de mâncare.

Structura de corp antrenat în sala de forţă permite asocieri mai ieşite din standardul „pui, langustine, creveţi, raci, scoici”.

Adică, pe lângă cele menţionate, un vânat uşor sau chiar un burger adevărat nu creează vreo incompatibilitate. Dimpotrivă.

Aromele (cu mult peste media olfactivă a vinurilor rosé din Fetească Neagră, subiect de descusut) fac faţă condimentelor, crustelor, sosurilor.

E un vin bogat, care oferă satisfacţie şi celor care renunţă – obligaţi de gradele Celsius ale amiezilor însorite - la vinul roşu.

Atenţie! Nu recomand răcirea până la limita de jos (4-6 grade C). O temperatură de servire uşor mai ridicată (10 grade C) pune mai bine în valoare acest vin complex.

Pe www.vinmagazin.ro îl găsiţi aici.

3. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu la Paris - Busuioacă de Bohotin 2019

Şi ajungem la treapta superioară a bagajului de arome. Rosé-ul din Busuioacă de Bohotin nu poate fi tratat ca un rosé... obişnuit, chiar dacă avem de-a face cu un vin sec. Nu e vinul de cursă lungă, nu e vinul „utilitar” care să aibă doar rolul de a „uda” mâncarea.

Trebuie să fii pregătit pentru Busuioacă. Trebuie să înţelegi excepţionalitatea în care se află.

Acum, pentru a îmi pune în cap pe cei care nu cred oricum în niciun vin, să spun: e un vin pentru dimineţile de concediu. E un vin de ora 11:00 la malul mării, la o umbră bună, dar, ce bine pentru noi, e şi un vin de seară. Chiar în lipsa oricărui rest de zaharuri, merge perfect la tarte de fructe (nu e un vin dedicat exclusiv desertului!), la brânză afumată sau la raţă à la Pekin (o înşiruire de la coadă la cap în ierarhia – mărturisită - a preferinţelor de moment ale autorului).

Busuioaca din Colocviu e greu de „prins”.

Parcă striveşti o bucăţică densă de gutuie din dulceaţă, parcă simţi o apă de trandafir, parcă pocneşte între dinţi o boabă de strugure tare şi plină. De coaja rasă de lămâie amestecată cu nectarine – am spus?

Pe www.vinexpert.ro îl găsiţi aici.

Lista vinurilor medaliate aici.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO