Unul dintre motivele pentru care rata şomajului înregistrată înRomânia a scăzut în martie sub 6%, ajungând la minimul ultimelor 12luni, ar putea fi extinderea muncii la negru, în condiţiile în carenumărul de salariaţi a scăzut cu 300.000 de persoane în ultimulan.
Astăzi, premierul Emil Boc, care a preluat interimatul funcţieide ministru al muncii, se va întâlni cu reprezentanţii Ministeruluide Interne şi cu cei ai Inspecţiei Muncii, pentru a discuta desprecombaterea muncii la negru.
"Se poate ca rata scăzută a şomajului să ascundă şi munca lanegru. Această posibilitate nu este exclusă, pe măsură ce rataşomajului înregistrată a scăzut, iar rata şomajului măsurată prinsondaj - care surprinde şi munca la negru - a crescut. Cred totuşică scăderea ratei şomajului este cauzată de faptul că oamenii nu semai înregistrează ca şomeri la agenţiile pentru ocupare odată cuexpirarea beneficiilor", a spus Nicolae Chideşciuc, economistul-şefal ING Bank.
Statul încasează din contribuţii sociale circa 45,8 miliarde delei (10,9 mld. euro) într-o perioadă de 12 luni, la un cuantum alcontribuţiilor de 44% din veniturile brute ale angajaţilor. Dacăcei 1,68 milioane de români despre care preşedintele Traian Băsescua spus că muncesc la negru ar intra în legalitate, statul arcolecta circa 4,5 miliarde de euro din contribuţiile sociale aleangajaţilor.
Potrivit prevederilor din actualul Cod al muncii, munca la negrueste sancţionată cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei(2.400 şi 4.760 euro) pentru fiecare persoană identificată - încazul în care un angajator are mai puţin de 5 salariaţi fără formelegale de muncă - însă o companie nu poate primi o amendă mai marede 100.000 de lei (23.800 de euro), indiferent de numărul total deangajaţi la negru.
"Nu se poate depăşi cuantumul de 100.000 de lei pentru că astfels-ar încălca legea contravenţiilor şi până la urmă trebuie săoperăm cu textul de lege în vigoare", a spus Eugen Tifin, purtătorde cuvânt în cadrul Inspecţiei Muncii.
În primele nouă luni ale anului trecut, Inspecţia Muncii a datamenzi în valoare totală de 16,5 milioane de euro, iar cele maimari amenzi - în valoare de 100.000 de lei (23.800 de euro) fiecare- au fost aplicate firmelor care au angajat forţă de muncă lanegru. Numai 11 dintre amenzile pentru munca la negru aplicate înprimele nouă luni ale anului trecut au avut valoarea maximă de100.000 de lei.
"Se poate specula o legătură între scăderea ratei şomajului şimunca la negru, însă o astfel de corelaţie nu are argumenteinstituţionale, cel puţin nu la nivelul Inspecţiei Muncii", a maispus Tifin. În 2009 valoarea totală a amenzilor date de InspecţiaMuncii a fost de 21,7 mil. euro.
Una dintre companiile care a primit anul trecut amenda maximăpentru folosirea muncii la negru a fost firma de securitate şi pazăCosepa, cu sediul în Bucureşti, care asigură serviciile de pazăpentru lucrările de la Autostrada Transilvania. Amenda de 100.000de lei, acordată de Inspectoratul Teritorial de Muncă din Cluj, afost motivată de faptul că firma nu a depus la ITM nicio dovadă aexistenţei contractelor de muncă pentru 50 de agenţi de pază de peautostradă.
Economia nu creează noi locuri de muncă înprezent
Rata şomajului a ajuns la finele lunii martie la 5,92%, înscădere pentru cea de-a 12-a lună consecutiv. Rata şomajului acontinuat să se reducă în ultimul an, deşi numărul de salariaţi nua crescut. Astfel, dacă din martie 2010 până în martie 2011 dinstatistici au ieşit peste 225.000 de şomeri, numărul salariaţilor ascăzut cu peste 200.000 de persoane din martie 2010 până înianuarie 2011, când erau înregistraţi mai puţin de 4,1 milioane desalariaţi (aceasta fiind ultima lună pentru care InstitutulNaţional de Statistică a publicat informaţii).
În România există două rate ale şomajului: rata şomajuluiînregistrat şi rata şomajului BIM. Rata şomajului înregistrat estecalculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă(ANOFM) ca raport dintre numărul mediu de şomeri înregistraţi (caretrec lunar pe la agenţiile de ocupare ca să-şi vizeze carnetele deşomaj) şi populaţia activă (9,76 mil. persoane). Rata şomajuluiBIM, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii,reprezintă raportul dintre numărul mediu de şomeri în sens BIM(persoane cu vârsta de peste 15 ani care îndeplinesc simultancondiţii precum: nu au un loc de muncă, îşi caută de lucru de celpuţin patru săptămâni sau vor să lucreze, deşi fac parte dinpopulaţia inactivă, cum sunt studenţii sau pensionarii) şipopulaţia activă. Rata şomajului BIM este efectuată trimestrial decătre Institutul Naţional de Statistică, pe baza unei anchete încirca 30.000 de gospodării, în timp ce rata şomajului înregistrateste calculată lunar de către ANOFM, pe baza declaraţiilorpersoanelor care se înscriu la agenţiile de ocupare. De altfel,faptul că analiştii spun că rata şomajului înregistrat nu reflectăsituaţia economică reală este confirmat şi de statistici oficiale:datele ANOFM arată că în primele 11 luni ale anului trecut, 570.000de şomeri au ieşit din statisticile de şomaj pentru că nu şi-aureînnoit cererile de locuri de muncă la agenţiile pentru ocupare şinu mai apar astfel în evidenţele oficiale, pentru că nu-şi maivizează carnetele de şomaj. Reprezentanţii ANOFM au spus totuşi căprincipalul motiv pentru care scade rata şomajului îl reprezintănoile angajări făcute de companii.
"În niciun caz nu se poate spune că în prezent economia creeazănoi locuri de muncă, mai ales că numărul de salariaţi a scăzutconstant în ultimul an", a mai spus Chideşciuc.
Un raport recent al ING arată că rata şomajului BIM a crescutpână la 7,3% în ultimul trimestru al anului trecut, faţă de 6,9%,valoarea înregistrată în trimestrul anterior. În aceeaşi perioadă,rata şomajului înregistrat a scăzut la o medie de 7% de la 7,4%. Deaceea, econonomiştii ING se îndoiesc cu privire la scăderea rateişomajului înregistrat ca fiind un semn al îmbunătăţiriiactivităţii economice.
"Nu cred că s-ar întâmpla ceva deosebit cu rata şomajuluiînregistrat dacă Inspecţia Muncii ar intensifica controalele saudacă ar da amenzi mai mari", a mai adăugat economistul-şef al INGBank.
Preşedintele Traian Băsescu a folosit în mai multe discursuridin ultima perioadă cifra de 1,68 milioane de salariaţi caremuncesc la negru, citând o cercetare efectuată de InstitutulNaţional de Statistică (INS). Atât reprezentanţii INS, cât şi ceiai Inspecţiei Muncii au spus însă că munca la negru nu poate ficuantificată ca număr de angajaţi.