Eveniment

De 13 ani pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea taxelor: cel mai mare decalaj al României este la încasările din impozitul pe venit ca pondere din PIB. România are venituri fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40% din PIB

De 13 ani pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea taxelor: cel mai mare decalaj al României este la încasările din impozitul pe venit ca pondere din PIB. România are venituri fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40% din PIB

Autor: Răzvan Botea

07.11.2020, 15:01 1559

România a avut şi în 2019 cea mai mică pondere a veni­tu­rilor fiscale în PIB din Uni­u­nea Europeană. Astfel, sta­tul a colectat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, bi­roul european de statistică. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB în România faţă de o medie europeană de 9,6% din PIB) este la nivelul de încasare a taxelor pe venit şi avere.

„La impozitul pe venit principala problemă este nivelul de taxare, care este cel mai mic din Uniunea Europeană, la care se adaugă şi faptul că avem foarte multe categorii de contribuabili scutiţi de acest impozit. În ţările unde sunt venituri mult mai mari din impozitul pe venit este o cotă progresivă de impozitare care ajunge şi la 60-70%. Avem de asemenea şi cote de impozitare foarte mici pe avere şi pro­prie­tate“, a explicat Ionuţ Dumitru, eco­no­mistul-şef al Raiffeisen Bank.

România este unul dintre statele cu cele mai mici taxe din Uniunea Europeană, dar o analiză asupra evoluţiei nivelului de colectare şi o comparaţie cu state care au un nivel similar de taxare arată că problema este şi la colectarea taxelor.

„În primul rând cauza principală este legată de slaba administrare fiscală. Este adevărat că în acelaşi timp avem şi un nivel al taxelor semnificativ sub media europeană, însă dacă ne comparăm cu Bulgaria, de exemplu, care are un nivel al taxelor similar cu noi, vedem că nu este vorba numai de nivelul taxelor, ci avem probleme serioase de colectare“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Bulgaria adună venituri fiscale de 30% din PIB, cu mai mult de 3 puncte procentuale faţă de România.

Din 2009, veniturile fiscale în PIB ale Ro­mâniei au crescut. Din 2015 însă, in­dicatorul a intrat pe un trend descendent. Alexan­dra Smedoiu, partener Deloitte Ro­mâ­nia, spune că se explică într-o oarecare măsură scăderea veniturilor fiscale ca pondere în PIB în 2016, din cauza scăderii TVA-ului în cea mai mare parte. În 2017 însă, an cu creştere economică puternică, în Ro­mâ­nia s-a înregistrat un record negativ în ceea ce priveşte nivelul de venituri fiscale în PIB, iar acest lucru indică probleme la colectare.

„În 2016, scăderea veniturilor fiscale poate fi pusă şi pe seama reducerilor de taxe adoptate prin noului Cod fiscal, printre care şi reducerea TVA de la 24% la 20%. Reduceri de taxe au fost adoptate şi în anii care au urmat (cum ar fi impozitul pe venit de la 16% la 10%, TVA de la 20% la 19% şi altele), însă faptul că în anul cu o creştere economică record, 2017, de 7%, cea mai mare din Uniunea Europeană, România a încasat venituri de doar 25,8% din PIB arată că există o problemă gravă de colectare a veniturilor“, a spus Alexandra Smedoiu.

În ciuda reducerilor de taxe din ultimii ani, care potrivit teoriilor economice ar trebui să crească gradul de conformare voluntară la plata taxelor, colectarea la bugetul de stat ca pondere în PIB a scăzut, în anii de boom economic 2016-2019.

„Nivelul de colectare din 2019 este aproape de minimele istorice, ceea ce arată că şi reducerile de taxe din ultimii ani, despre care mulţi au spus că vor avea un efect asupra colectării, nu au îmbunătăţit-o deloc, iar aici e un semn de întrebare. Problema este de altă natură, de modul în care facem administrarea fiscală, de corupţie şi aşa mai departe“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Analiza pe structura veniturilor fiscale ca pondere în PIB arată că cel mai mare decalaj al României faţă de media europeană este la taxele pe venituri şi averi (2,3% din PIB vs. media europeană de 9,6%). La TVA, diferenţa este de un punct procentual (7,2% din PIB media europeană vs. 6,2% din PIB în România).

Criza Covid-19 pune o presiune uriaşă şi pe bugetul României. Veniturile scad dublate de creşterea cheltuielilor şi discuţia la ordinea zilei pentru 2021, când se va lăsa praful pe subiectul alegerilor, este creşterea taxelor. Ministerul de Finanţe spune că nu va majora taxele. Problema se pune însă cu ce acoperi deficitul fiscal din 2021, care, este deja limpede, va trece mult peste 3% din PIB. Printre variantele pe termen scurt, altele decât îmbunătăţirea colectării prin digitalizarea ANAF, se află eliminarea unor facilităţi fiscale acordate anumitor industrii, precum IT şi construcţii, dar şi absorbţia fo­n­durilor europene.

„Este obligatorie îm­bună­tăţirea sistemului de colectare, alte ţări ne dovedesc că se poate, şi digitalizarea rela­ţiei dintre contribuabil şi ANAF. În al doilea rând trebuie să ne uităm la Codul fiscal, care să fie echitabil, pentru că altfel nu poţi susţi­ne bugetul“, este de părere Ionuţ Dumitru.

Alexandra Smedoiu este de părere că majorarea taxelor nu este o soluţie, în contextul în care încrederea în economie este zdruncinată de criza Covid-19 şi perspectivele privind evoluţia pandemiei rămân incerte. „Dacă taxele nu pot fi crescute şi inflaţia nu are un impact major în venituri, trebuie luate alte măsuri. O variantă ar fi limitarea beneficiilor acordate anumitor industrii, tot din cauza presiunii asupra bugetului de stat. Însă cea mai de impact măsură ar fi colectarea mai bună a taxelor, dublată de o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene“, a spus ea.

AFACERI DE LA ZERO