Eveniment

14 evenimente şi tendinţe în 14 ani de istorie a ZF

Populaţia României a scăzut la 19 milioane de locuitori. Foto Silviu Matei

14 evenimente şi tendinţe în 14 ani de istorie a ZF

18.11.2012, 22:55 802

Populaţia României a scăzut la 19 milioane de locuitori

România a pierdut 3,5 de milioane de locuitori din 1998 până în prezent, populaţia stabilă a ţării ajungând la 19 milioane de persoane, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică. Cea mai mare parte dintre aceştia au plecat la muncă în străinătate, majoritatea în state precum Spania şi Italia, unde în prezent lucrează peste două milioane de români. Specialiştii spun că populaţia României va continua să scadă, iar cel mai mare pericol îl reprezintă migraţia definitivă.

O ţară de malluri: "shoppingul" a intrat în cotidian

Istoria mallurilor din România s-a scris începând cu anul 1999, odată cu deschiderea proiectului Bucureşti Mall (sau Mall Vitan, cum a intrat în limbajul popular), astfel că la momentul lansării Ziarului Financiar conceptul de "shopping la mall" nu exista. Între timp, pe piaţa locală au fost construite aproximativ 60 de malluri şi parcuri comerciale, iar această dezvoltare a atras şi o serie de giganţi ai retailului de îmbrăcăminte pe piaţa locală, precum Zara sau H&M, care au construit afaceri profitabile de zeci de milioane de euro. Cristi Moga

Unde s-a dus pofta de consum

"Românilor le place să cumpere, să iasă în oraş, să trăiască. Ei trăiesc în prezent şi se gândesc mai puţin la viitor", spunea Philippe Besadoux în urmă cu câteva luni. Această mentalitate a ajutat în anii de boom economia să "duduie", în contextul în care creşterile consumului depăşeau în unele luni chiar 20%. Apetitul pentru consum al românilor a început să crească încă de la începutul anilor 2000 şi nimic nu părea că va pune punct acestui trend ascendent. Case, maşini, haine sau bijuterii, toate se găseau pe lista de cumpărături a românilor care impulsionaţi de bănci cumpărau pe bandă rulantă. Tot pe bandă rulantă veneau şi creditele. În 2009 însă s-a întors roata: creditele au secat, portofelele s-au golit şi odată cu ele şi pofta de a cumpăra a scăzut. În perioada 2009-2011 declinul cumulat al consumului s-a apropiat de 20%. Cristina Roşca


Fenomenul "Logan". Începând cu anul 2004, Logan, primul automobil nou proiectat de cei de la Renault pentru uzina de la Mioveni a devenit un adevărat fenomen la nivelul întregii industrii auto mondiale. Odată cu lansarea Logan şi a modelelor derivate din platforma acestuia, producţia uzinei Dacia a crescut de la puţin peste 100.000 de maşini anual la peste 330.000, volum care a făcut să crească cifra de afaceri a Automobile Dacia la peste 3,1 mld. euro anul trecut, iar constructorul din Mioveni să deţină în ultimii trei ani titlul de cel mai mare exportator, deţinând aproximativ 10% din exporturile României. În prezent automobilele realizate pe platforma Logan reprezintă aproape o treime din vânzările grupului Renault la nivel mondial, cu un volum de aproape un milion de unităţi anual. Bogdan Alecu


Fabrica Nokia a rezistat doar patru ani

La începutul anului 2007, gigantul finlandez Nokia - pe atunci liderul industriei mondiale de telefoane mobile, anunţa deschiderea unei unităţi de asamblare într-o comună din apropierea Clujului, specializată în asamblarea de telefoane ieftine şi accesorii. Apariţia iPhone şi numărul mare de competitori care au apărut pe piaţă odată cu disponibilitatea gratuită a sistemului de operare Google Android au lovit însă puternic în Nokia, ale cărei vânzări au scăzut dramatic. În septembrie 2011 Nokia a anunţat că fabrica din România (de la Jucu) - cu peste 3.000 de angajaţi - urma să fie închisă până la finele anului. Nokia este un exemplu despre cum nu te poţi baza (doar) pe investiţii străine pentru dezvoltare.

500 km de autostrăzi

România a construit după 1998 cea mai mare parte a autostrăzilor care sunt deschise în prezent circulaţiei, depăşind anul acesta pragul de 500 de kilometri de autostrăzi. Dacă de la Revoluţie până în anul 2004 România nu a mai finalizat niciun centimetru de autostradă, stagnând la circa 130 km, ritmul de construire a crescut totuşi în ultimii ani. Cei circa 370 de kilometri de autostrăzi deschişi circulaţiei din 2004 până în prezent au costat 3,7 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF care iau în considerare un cost mediu de 10 milioane de euro/kilometru. Andreea Neferu


Stadion internaţional de 200 mil. euro

Infrastructura sportivă a început să mai recupereze din decalaje în ultima perioadă, cel puţin după ce anul trecut a fost inaugurat cel mai modern stadion al României, Arena Naţională, un proiect de 200 de milioane de euro. Patru ani a durat realizarea acestui stadion, aşteptat însă de 20 de ani, de când România a început să rămână în urmă la capitolul infrastructură sportivă. Arena Naţională are o capacitate de 55.000 de locuri, 94 de căi de acces, dar şi un acoperiş retractabil care face ca stadionul să poată fi folosit în orice zi a anului. Tot anul trecut a fost inaugurat şi stadionul Cluj Arena. Andreea Neferu


De la nimic la două reactoare verzi

Energia eoliană a atras numai în ultimii trei ani de zile peste 2,1 miliarde de euro, devenind unul dintre cele mai fierbinţi domenii de investiţii din România. Comune necunoscute din Dobrogea au ajuns pe primele pagini ale ziarelor internaţionale şi au convins giganţi de talia Enel sau CEZ să parieze sute de milioane de euro în România. În numai trei ani de zile, de la 14 MW, România ajuns să aibă acum peste 1.400 MW montaţi în parcuri eoliene, echivalentul în capacitate al centralei nucleare de la Cernavodă. Cea mai verde zi din istoria României a fost 1 noiembrie 2012, când la ora 18:39 circa 17% din toată lumina consumată în România veneau de la "morile de vânt", procente similare cu cele realizate de centrala de la Cernavodă sau de toate hidrocentralele funcţionale în acel moment. Roxana Petrescu


Afacerile Petrom, cea mai mare companie din România, au crescut de la circa 2,45 mld. euro în 1998 la 5,3 mld. euro în 2011, în timp ce profitul net s-a majorat de la 14,7 mil. euro la 884 mil. euro. Petrom a fost privatizată în 2004, fiind preluată de grupul austriac OMV la pachet cu rezervele de ţiţei şi jumătate din rezervele de gaze ale României. La finalul lui 1998 preţul unui litru de benzină era de circa 0,485 lei, iar în prezent acesta a sărit de 6 lei. Şi preţul unui baril de ţiţei a crescut de la 13 dolari la circa 112 dolari. După privatizare, austriecii au derulat restructurări importante în companie. De la 89.000 de salariaţi în 1998, compania a mai rămas în prezent cu 22.000 de angajaţi. Adrian Cojocaru


Gustul amar al crizei: zecile de mii de insolvenţe

Anii de criză au readus în limbajul oamenilor de afaceri cuvântul insolvenţă, fenomen cu care cei mai în vârstă s-au mai confruntat la finalul anilor '90. Incapacitatea de plată sau "fuga" de creditori a determinat în fiecare din ultimii patru ani intrarea în insolvenţă a circa 20.000 de firme, iar ponderea celor care reuşesc să se reorganizeze a rămas la un nivel de doar 1-2%. Cristi Moga


Mărirea şi decăderea lui Dinu Patriciu

La scurt timp după Revoluţie, în 1990, omul de afaceri Dinu Patriciu a pus pe picioare prima firmă privată din România cu numărul de înregistrare 00000001. Cu 2.000 de dolari şi cu 10-12 arhitecţi el construieşte de la zero un birou de arhitectură numit Alpha Construcţii şi Investiţii. Omul de afaceri a ieşit însă în prim-planul businessului local în 1998, când din fruntea unui grup de investitori a cumpărat compania Rompetrol S.A., aflată până atunci în vistieria statului, iar trei ani mai târziu cumpără şi rafinăria Petromidia, pe care ulterior (în 2007) le vinde către kazahii de la KazMunaiGaz. Vânzarea îl propulsează rapid în fruntea celor mai bogaţi oameni din România. Banii câştigaţi din această tranzacţie decide să îi investească în retail, imobiliare şi media. Pariază pe comerţ de două ori - Mic.ro şi Minimax Discount - şi pierde de tot atâtea ori, ambele companii intrând în faliment cu datorii de sute de milioane. Nici pariul din media nu se arată mai norocos, omul de afaceri vânzând în acest an trustul Adevărul Holding către Cristi Burci. Cristina Roşca


România, lovită şi ea de virusul iPhone şi iPad

În ultimii 14 ani telefonia mobilă a crescut mai repede şi mai puternic chiar decât îşi imaginau companiile care au lansat comunicaţiile GSM pe piaţa locală. Numărul de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă a trecut de 25 de milioane, în condiţiile în care mulţi români au în buzunar nu unu, ci două sau trei mobile. România a fost de asemenea atinsă de "virusul" smartphone-urilor şi mai apoi al tabletelor. Doar în acest an din aproximativ 3,5 milioane de telefoane mobile, peste un milion vor fi smartphone-uri, iar numărul tabletelor PC vândute va trece de 150.000-160.000. Românii vor cumpăra în acest an aproximativ 60.000 de iPhone şi 60.000 de iPad, potrivit estimărilor de pe piaţă. Adrian Seceleanu


Good evening, Budapest

Pe 1 octombrie 1992, Michael Jackson venea la Bucureşti într-unul din cele mai memorabile concerte prin care a trecut România la nici măcar trei ani de la căderea comunismului. În timp ce Michael Jackson a venit atunci când cariera sa era la apogeu, puţine dintre vedetele care l-au urmat au cântat aici în plină vogă, în timp ce unele dintre ele încă se mai lasă aşteptate. Chiar şi aşa, sute de mii de oameni i-au putut vedea în ultimii ani pe legendarii Rolling Stones, pe cei de la AC/DC, Madonna, Metallica, Bon Jovi, Leonard Cohen, Shakira, Red Hop Chilli Peppers, Lady Gaga sau Depeche Mode. Faptul că aceste mari formaţii au început să găsească 50-100 de mii de oameni care să plătească 30-50 de euro pe bilet arată că şi în România începe să se formeze o clasă de mijloc. Roxana Petrescu


Afacerea care a cucerit inima Bucureştiului

Centrul istoric din Bucureşti numără astăzi 150 de baruri, restaurante şi cafenele cu afaceri anuale de 150-200 de milioane de euro. Au trecut deja mai bine de şapte ani de când primii oameni de afaceri au simţit potenţialul centrului istoric, zonă care a fost ani la rând ocolită de orice tip de afaceri, aceasta fiind caracterizată de clădiri dărâmate, câini fără stăpân şi oameni fără locuinţă. Printre primii care au deschis localuri în zonă se numără antreprenorul Dragoş Petrescu: în 2005 el începea să îşi construiască businessul aici. După el au venit alţi câţiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă măcar o parte din miile de români care ajung în zonă în fiecare zi. Construit după modelul capitalelor mai dezvoltate precum Bruxelles, Praga sau Budapesta, centrul istoric a devenit kilometrul zero al distracţiei, atrăgând zilnic până la 60.000 de persoane. Cristina Roşca

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO