Cum poate creşte din nou Europa Centrală şi de Est astfel încât tinerii născuţi aici să nu îşi mai dorească să migreze?
Pentru a răspunde la această întrebare şi a vedea ce idei apar, grupul austriac Erste Bank, în parteneriat cu postul de televiziune american CNBC, a invitat la Viena, la un eveniment inedit de brainstorming – schimb de opinii şi idei –, aproape 100 de oameni de afaceri, bancheri, ambasadori, executivi ai unor mari companii, lideri de opinie şi jurnalişti din toate ţările acestei zone.
Toţi invitaţii au fost împărţiţi în 10 grupe, care au trebuit să aducă şi să prezinte în faţa tuturor propriile idei, obţinute în sesiunea de brainstorming. Apoi ideile fiecărei grupe au fost votate public, atât din punctul de vedere al prospeţimii şi ineditului, cât şi din punctul de vedere al posibilităţii de aplicare în practică.
A câştigat grupa care a propus exploatarea gazelor de şist pentru obţinerea unei energii ieftine, pe modelul din Statele Unite, care să ducă la revigorarea industriei; acordarea de împrumuturi pe termen lung şi la un cost scăzut tinerilor pentru a-i împiedica să migreze; reducerea tuturor barierelor astfel încât piaţa de servicii să fie liberă; finanţarea cu precădere a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Pe locul doi a ieşit grupa care a propus un model de „cool city“ al oraşelor pentru secolul XXI, care să aducă un spirit tânăr şi să atragă tinerii.
Pe locul trei a ieşit grupa care a venit cu ideea preluării modelului de dezvoltare economică din Singapore, cu modelul e-government din Finlanda pentru instituţiile administrative, cu sistemul de pensii din Suedia şi modelul de agricultură din Noua Zeelandă. Şi, cel mai important lucru pentru dezvoltare, evitarea „birocraţiilor de la Bruxelles“, a menţionat Jan Cienski, jurnalistul de la Financial Times care acoperă zona şi a făcut prezentarea grupei lui.
De altfel, birocraţia actuală a Uniunii Europene, plus politicienii din fiecare ţară sunt văzuţi ca principali factori de subminare a dezvoltării economice, atât a acestei zone, cât şi a întregii Europe. Grupa patru a propus chiar ca „toţi politicienii să fie adunaţi şi trimişi în spaţiu“, iar Andreas Treichl, preşedintele Erste Bank, a spus că este nevoie de o clinică de psihiatrie pentru politicienii populişti. „Ar fi o clinică uriaşă cu cel puţin 6.000 de paturi.“
Din ce în ce mai puţini oameni de afaceri şi bancheri cred că guvernele din zonă sunt în stare să atragă fonduri europene puse la dispoziţie de Bruxelles şi din acest motiv concentrarea pe această direcţie a primit cele mai puţine voturi, sau chiar deloc. Politicienii şi propriile guverne sunt văzuţi ca principalul factor de risc pentru această zonă, pe locul doi fiind corupţia, iar pe locul trei fiind retragerea lichidităţii şi finanţării din sistemele bancare, cu efecte directe asupra economiilor. Energia este văzută ca sectorul care poate avea cea mai mare integrare între ţările din zonă, urmat de investiţiile în cercetare şi dezvoltare şi cele în agricultură.
Criza izbucnită în 2008, care a măcinat întreaga lume, a stopat brusc creşterea Europei Centrale şi de Est, începută după căderea comunismului. Prăbuşirea investiţiilor străine, stoparea creditării şi chiar retragerea finanţărilor bancare plus secătuirea finanţelor publice a fiecărei ţări prinse în datorii şi menţinerea deficitelor bugetare în limitele FMI şi ale Bruxelles-ului au lăsat fără „combustibil“ această zonă.
Populaţia, care s-a trezit peste noapte cu datorii foarte mari din perioada de creştere, a devenit extrem de nervoasă la adresa companiilor, băncilor şi politicienilor care au bătut palma cu Bruxelles-ul şi FMI. Din acest motiv populismul a câştigat teren. Austria, care prin băncile şi companiile ei a fost printre cuceritorii zonei după căderea comunismului, a devenit extrem de îngrijorată privind viitorul zonei, având în vedere investiţiile realizate aici. Austria, spre deosebire de Germania sau Franţa, nu are o putere financiară atât de mare şi din acest motiv, prin liderii ei de business, bancheri şi şefi de companii, încearcă să găsească idei, bani şi un nou model pentru un nou ciclu de dezvoltare a unei pieţe cu peste 50 de milioane de locuitori, a căror putere de cumpărare este sub jumătate din cea a Europei vestice.
Diferenţele salariale mari între Europa de Est şi Europa de Vest duc la migrarea tinerilor, ceea ce înseamnă pierderea celei mai bune forţe de muncă, tânără şi calificată. „Pentru a ţine tinerii acasă trebuie să oferim împrumuturi ieftine şi pe termen lung“, a menţionat Eduard Zehetner, CEO al Immofinanz, unul dintre cei mai mari investitori în clădiri de birouri, malluri, parcuri logistice şi locuinţe din zonă.
În România, Immofinanz are investiţi aproape un miliard de euro.
De altfel, migrarea tinerilor către vest este văzută ca principala ameninţare pentru zonă, care va rămâne cu o populaţie îmbătrânită, căreia cineva trebuie să îi „plătească pensia“, şi nu va avea cine.
Grupa nouă, prezentă la brainstorming, a propus concentrarea pe creşterea cererii, dar întrebarea tuturor a fost „cu ce bani?“, având în vedere lipsa finanţărilor şi problemele pe care le au băncile în fiecare ţară.
În continuare, privatizarea este văzută ca un model pentru dezvoltarea zonei, dar ceea ce este nou este propunerea grupei doi, prezentată de David Grayson, CEO al brokerului american Auerbach Grayson & Co, să se privatizeze tot, inclusiv „colectarea taxelor“, în locul statului.
Dacă există un numitor comun al tuturor participanţilor este lipsa de încredere în politicieni că vor reuşi să dea o direcţie care să scoată zona Europei Centrale şi de Est din starea în care se află. Nu mai avem nevoie de politicieni, de guverne, a menţionat David Grayson, afirmaţie care a fost aplaudată de toţi cei care au participat la acest brainstorming.
Cele mai interesante idei pentru dezvoltarea Europei Centrale şi de Est
Deschiderea graniţelor pentru atragerea de talente din întreaga lume;
Privatizarea Fiscului, a colectării taxelor;
Tăierea cheltuielilor militare şi alocarea banilor pentru educaţie, cercetare şi dezvoltare;
Preluarea modelului de dezvoltare „Singapore” pentru această zonă;
Preluarea sistemului e-government din Finlanda;
Preluarea modelului din Noua Zeelandă pentru agricultură;
Preluarea sistemului de pensii din Suedia;
Exploatarea gazelor de şist pentru a avea energie ieftină ca să fie folosită de industrie;
Împrumuturi ipotecare pe termen lung la un cost redus pentru tineri ca să nu plece în alte zone;
Parteneriate între zona academică şi companii pentru a asigura locuri de muncă pentru absolvenţi;
Introducerea unor programe de antreprenoriat începând de la grupele de copii;
Deschiderea pieţelor pentru servicii şi finanţarea primordială a IMM-urilor şi start-up-urilor;
Oraşe „cool” pentru a atrage atenţia şi pentru un suflu tânăr;
Preluarea modelului chinez de creştere şi cucerire a altor pieţe, dar cu modelul german de menţinere a costurilor;
Realizarea unor clustere de business regionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
