Concursurile mari de vin (concursurile internaţionale), atâtea câte şi-au mai păstrat opţiunea pentru a se ţine în acest an - după repetate reprogramări - sunt, în continuare, sub semnul incertitudinii în privinţa organizării.
Spre deosebire de concursurile locale sau de concursurile cu tematică „focusată”, cele ale Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) şi Federaţiei Marilor Concursuri Internaţionale de Vin (VINOFED) au, prin regulament, obligativitatea de a avea probe de vin înscrise din toată lumea (într-un procentaj foarte clar) şi de a forma jurii cu specialişti majoritari din afara ţării gazdă. În pandemie, aceste cerinţe (de înţeles pentru relevanţa contextului competiţional şi pentru calitatea actului de evaluare) au pus pe bară aceste concursuri. Ca jurat internaţional şi observator oficial am ratat, până la momentul acesta, 5 evenimente. Mai am un bilet de avion pentru septembrie către Concours Mondial de Bruxelles (traseul itinerant al acestuia oprindu-se în 2020 în Brno, Cehia), prin Austria. Pot fi sigur că la data respectivă se va putea călători? Şi dacă da, în siguranţă?!
Întrebări pe care, evident, punându-şi-le toţi juraţii, suma lor ar putea duce la puternice turbulenţe de logistică şi, implicit, de concretizare a tuturor competiţiilor reprogramate pentru toamnă.
VINARIUM International Wine Contest (OIV&VINOFED), a fost singurul concurs care s-a desfăşurat la data programată, aducând consistente beneficii României. Metoda inovativă şi curajoasă la care am apelat ca organizatori, ar fi trebuit susţinută şi de autorităţi, astfel încât branduirea pozitivă a ţării să extindă aria beneficiilor către toate produsele româneşti.
Franţa, Italia, Grecia, Chile, Noua Zeelandă, Australia - se folosec din plin (!) de vin pentru construirea brandului de ţară. Dacă pentru Franţa acest lucru pare de la sine de înţeles, pentru Chile, de pildă (sau Argentina, Moldova şi lista poate continua), această carte a fost jucată înţelept, făcând cunoscută şi ţara, iar prezenţa altor produse agro-alimentare în pieţele internaţionale fiind o consecinţă a notorietăţii vinului.
Ministrul Agriculturii (dar nu numai) ar putea privi cu atenţie această temă. Zilele trecute, pe pagina de Facebook, ministrul „dădea un semnal” al interesului pentru acest domeniu.
Am ales să-mi impun o atitudine optimistă (în ciuda dezamăgirilor provocate de miniştrii care s-au succedat din ’90 până azi) şi să aştept măcar o întrebare din partea instituţiei ministeriale (e prea mult să sper în dialogul direct cu ministrul), adresată celor care ar trebui să fie cu adevărat implicaţi în realizarea strategiilor de comunicare a brandului naţional vitivinicol.
Cum spuneam, pentru binele oricărui produs românesc.
1. Crama Zaig (Vinifera Eco Zem) - Sauvignon Blanc 2019
2. Familia Vlădoi, Anca Maria - Sauvignon Blanc 2019
3. Viile Metamorfosis, Cantus Primus - Fetească Neagră 2017
1. Crama Zaig (Vinifera Eco Zem) - Sauvignon Blanc 2019
Pentru cineva care s-a apropiat de puţin timp de Lumea Vinului, cele scrise mai sus (cu excepţia soiului) pot părea un mesaj cifrat. Oricum, neofitul asociază cu greu viticultura traseului transilvănean Mureş-Bistriţa.
E o nedreptate numai şi dacă ne uităm la ce crame sunt active în zonă (şi la performanţele lor remarcabile) sau dacă „număram” anii care cuprind această nobilă ocupaţie: peste 700!
Astăzi, luptă (cu succes) pentru reafirmarea potenţialului vinicol al zonei, Crama Liliac, Lechburg, Valea Ascunsă, Jelna, Zaig.
Patrimoniul cultural specific (legat mult de saşi) îmbogăţit după filoxeră, decăzut în anii comunismului, este reabilitat de către cei pomeniţi mai sus.
Crama Zaig reînnoieşte o centenară tradiţie de familie şi în 2012 consolidează o vie în Lechinţa (Teaca), inclusiv cu un corp de plantaţie care datează de prin 1925. Via veche plantată cu Fetească Albă, Neuburger şi Traminer are 1,5 hectare, iar proprietatea, în total, este de 12,5 hectare, în care îngrijite mai multe soiuri.
Climatul mai răcoros, dealurile pe care se află podgoria, favorizează obţinerea unor vinuri cu aciditate mai ridicată, vinuri foarte cerute astăzi.
Sauvignonul Blanc este un vin căruia îi stă bine cu această caracteristică aşezată peste un corp bun, cu o osatură densă, fermă.
Aş putea face estimări despre cum ar fi receptat acest vin în sezonul rece. Probabil că bine. Dar, în plină vară, prefer să atrag atenţia că timpul lui este... acum.
Pe site-ul producătorului www.zaig.ro , îl găsiţi aici.
2. Familia Vlădoi, Anca Maria - Sauvignon Blanc 2019
Acum 26 de ani, când începeam să clădesc una dintre cele mai frumoase edificii ale comerţului românesc – comerţul cu vin (a nu se înţelege că mai sunt implicat în vreo activitate de business cu vin; am încheiat acest capitol în 2010), aveam foarte puţine puncte de interes în Dobrogea. Oferta? Vinurile dulci ale unui Murfatlar dominat de o singură firmă şi vinurile nu foarte cunoscute ale Staţiunii de Cercetări Vitivinicole (aici am conceptualizat şi am pus în piaţă – alături de inginerul Petru Boloş – primul Chardonnay sec, în 1996!!!)
Peste timp, în vara 2020, încercând să fac un plan de filmare împreună cu fratele meu, Adrian, pentru TVR, am constatat că ne-ar trebui câteva săptămâni de înregistrări (timp pe care, din păcate, nu îl avem) pentru a cuprinde performerii Dobrogei viticole. În această nouă (şi îmbucurătoare) aglomeraţie, se vede foarte bine şi afacerea familiei Vlădoi din Siminoc – Murfatlar.
Asumarea răspunderii în comun, tată (Ion) şi fiică (Anca Maria), dar şi acceptarea semnăturii individuale pe diferite game, ca aducătoare de plus valoare, fac ca vinurile Vlădoi să fie simpatizate, căutate şi... recomandate.
Vinurile albe Anca Maria sunt realizate în expresia Lumii Noi. Sauvignonul Blanc este o combinaţie între exponentele reuşite din Chile şi Noua Zeelandă (vinuri care nu seamănă între ele).
Fără prea multe vorbe, confirm că este o alegere fără greş. Nu o spun doar eu, o atestă şi palmaresul internaţional de medalii. Aur şi anul acesta la VINARIUM.
Lansat de aproximativ trei săptămâni în piaţă, îl găsiţi şi pe noul site al producătorului www.familiavladoi.roaici.
3. Viile Metamorfosis, Cantus Primus - Fetească Neagră 2017
Fiorenzo Rista a condus cu meticulozitate şi persuasiune crama, introducând-o în elita domeniului.
Metamorfosis este receptată ca făcând parte din „clasici”, deşi această recunoaştere nu vine în urma unor campanii agresive. Aş putea spune că, dimpotrivă, discreţia caracterizează munca celor de aici. Nu auzi prea des de legăturile „de laudă” cu nume mari din Lumea... mare, nici de curajul de a aduce aici Negru de... Drăgăşani, nici de sănătoasa hotărâre de a face vinuri în propriul stil şi de a le prezenta pieţei aşa cum sunt, „nemodificate” pentru un gust gregar, dar cu „cerere”.
Feteasca Neagră este ceea ce trebuie să fie. Păstrează caracteristicile soiului autohton, dar, prin finisarea, e un vin de circulaţie internaţională şi a fost „eliberat” după trei ani de „creştere” în cramă (exerciţiu necesar dar, în egală măsură costisitor şi, ca atare, destul de rar).
Un vin care trece cu uşurinţă peste cunoaşterea limitată, deschizând largi ferestre emoţionale.
Până la urmă, cam asta ar trebui să ne dorim de la un vin excelent. O însoţire pe un drum iniţiatic. Călătorie plăcută!
Pe www.vinmagazin.ro îl găsiţi aici.
Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.
