Eveniment

25 de ani degeaba? În 1990, România a închis liceele industriale. Astăzi, sunt considerate „salvarea“ pentru piaţa muncii

Mediafax

Mediafax

Autor: Adelina Mihai

20.01.2015, 00:07 453

În toamna anului 1989, Sorin P. intrase într-a IX-a, la clasa de matematică-fizică a unui liceu industrial dintr-un oraş din Moldova. Restul claselor a IX-a, de la B la F, erau de mecanică. În afară de diploma de bacalaureat, ab­solvenţii aveau la încheierea clasei a XII-a şi un certificat de sudor. 

„Ţin minte că am făcut în primul trimestru două sau trei săptămâni de practică la un atelier mecanic. Aveam şi ore de Ştiinţa Materialelor. Apoi, din clasa a X-a, liceul a devenit teoretic, cu clase de matematică-fizică, de chimie-biologie sau de filologie. Nu mai erau necesari sudorii“, spune Sorin.

Astăzi însă, este în mare vogă revenirea la acest model „dual“ de dinainte de 1989 – teorie plus pregătire pentru o meserie încă din liceu.

Întrebarea care se ridică este de ce în 1990 învăţământul industrial era considerat rău, iar astăzi a devenit din nou bun? Multe companii spun astăzi că vor candidaţi care să ştie o meserie, cum este cea de sculer-matriţer, sudor sau electrician, programatori sau vorbitori de o altă limbă străină decât engleza (care oricum, este obligatorie). Volumul cel mai mare de cereri este de meseriaşi, acutizat şi de desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 de către ministrul educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu (pe motiv că nu mai erau tineri doritori să înveţe o meserie). Deşi acest sistem de învă­ţă­mânt a reînviat în 2012, numărul elevilor înscrişi  în prezent în şcolile profesionale (de circa 26.000 de tineri) este insuficient, fiind de peste 11 ori mai mic decât în 1995.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO