Eveniment

În 3 ani, câte nu au fost făcute în 32. Obiectivele programului de guvernare PSD-PNL-UDMR: Creşterea investiţiilor publice la 7% din PIB, conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice, creşteri de pensii, salarii, alocaţii; spitale, şcoli, autostrăzi şi căi ferate

În 3 ani, câte nu au fost făcute în 32. Obiectivele programului de guvernare PSD-PNL-UDMR: Creşterea investiţiilor publice la 7% din PIB, conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice, creşteri de pensii, salarii, alocaţii; spitale, şcoli, autostrăzi şi căi ferate

O parte din membrii... vechi sau noi... ai cabinetului Ciucă

Autor: Răzvan Botea

25.11.2021, 00:07 2758

Cu o majoritate autoritară, lista de miniştri propuşi de PSD-PNL-UDMR şi programul de guvernare al guvernului Ciucă merg astăzi în Parlament pentru votul de încredere.

Programul de guvernare al coaliţiei PSD-PNL-UDMR, care împreună cu lista de miniştri propuşi de partidele din coaliţie urmează să primească astăzi votul Parlamentarilor, cuprinde promisiuni de modernizare a infrastructurii de educaţie, transport, sănătate etc. Documentul, care are 270 de pagini şi este structurat pe ministere, prevede creşterea investiţiilor publice la 7% din PIB, conectarea regiunilor istorice prin infrastructură de transport modernă sau încurajarea capitalului românesc.

„Încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice – trecerea la economia de producţie, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalului uman, investiţii, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinaţiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor şi creşterea calităţii în turism”, se arată în lista de obiective ale programului de guvernare.

Documentul cuprinde atât o listă de dorinţe, fără direcţii sau perioade de implementare, precum „reducerea economiei informale”, cât şi unele obiective cu termen asumat de punere în aplicare, precum „dublarea nivelului de competenţe digitale de bază (ale populaţiei – n. red.) până în 2028 (de la sub 30% la 60%)”, sau strategia de menţinere a datoriei publice la sub 60% din PIB, prin dezvoltarea pieţei de titluri de stat pentru populaţie, finanţare internă, finanţare alternativă prin parteneriate public-private (PPP).

Pe de altă parte, documentul se prezintă în cea mai mare parte ca un program clasic de guvernare, cu promisiuni de infrastructură de toate felurile, creşteri de venituri (salarii, pensii), absorbţie şi investiţii din fonduri europene. Au revenit în prim-plan promisiunile de spitale regionale (noul guvern promite 7 spitale noi, inclusiv maternităţi), dezvoltarea reţelei feroviare. Cu toate acestea, sutele de kilometri de autostradă nu mai sunt prezente în document, doar o anexă cu proiecte de autostrăzi la Ministerul Transporturilor (A3, A1, A8, A7 etc.).

Un element-cheie pentru finanţarea celor mai multe investiţii prevăzute în programul de guvernare este zona de fonduri europene, atât din fondurile „clasice”, cât şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Aici, experienţa trecutului arată că absorbţia fondurilor europene nu a fost unul dintre punctele forte ale României, iar îmbunătăţirea acestui aspect este menţionată în document, însă fără vreo strategie: „Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020; pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte pentru demararea implementării în perioada 2021-2027.”

 

PRINCIPALELE PREVEDERI DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE PSD-PNL-UDMR

 

Finanţe

► Reforma finanţelor publice şi a companiilor cu capital de stat (guvernanţă corporativă);

► Menţinerea datoriei publice la sub 60% din PIB;

► Dezvoltarea pieţei titlurilor de stat pentru populaţie, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere şi a plăţii dobânzilor şi rambursării principalului

► Utilizarea PPP (parteneriat public-privat) ca mecanism alternativ de finanţare analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii;

► Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalităţii pe muncă mai ales în zona veniturilor mici

► Eliminarea facilităţii de exceptare de la plata constribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei;

► Dezvoltarea şi consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică preţurile de transfer în scopul reducerii substanţiale a acestei practici de evaziune fiscală;

► Creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat;

► Implementarea proiectului Big Data, ce vizează dezvoltarea unei platforme de big data destinate integrării şi valorificării operaţionale şi analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanţelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni;

► Reducerea deficitului de încasare de TVA cu 5 puncte procentuale;

► Digitalizarea procesului de înfiinţare a firmelor;

► Mărirea punctului de pensie la 1.586 lei şi creşterea indemnizaţiei sociale minime de la 800 lei la 1000 lei, de la 1 ianuarie 2022;

► Creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până la 4,75% în 2024.

 

Economie

► Construirea a cel puţin unei noi fabrici de producţie în cadrul industriei naţionale de apărare şi mărirea portofoliul de produse vandabile pe plan extern;

► Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor;

► Investiţii importante în industria naţională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare;

► Absorbţia unui volum de finanţări de 2 mld. euro (500 mil euro/an) în perioada 2021- 2024 dedicate cercetării-dezvoltării, producţiei şi distribuţiei de tehnologii verzi;

► Dublarea nivelului de competenţe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%);

► Dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software şi jocuri pe calculator, arhitectură, design şi modă, muzică, artă şi cultură, film şi televiziune, meşteşuguri, industria de carte şi editură);

► Program pentru dezvoltarea lanţurilor de producţie locale

► Construirea/ funcţionalizarea a câte minimum un parc industrial/ tehnologic pentru fiecare judeţ;

► Sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri administrative sau fiscale.

 

Fonduri europene

► Descentralizarea fondurilor europene către UAT-uri prin transformarea ADR-urilor in Autorităţi de Management pentru POR, program de 13 miliarde de euro;

► Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020;

► Pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte pentru demararea implementării în perioada 2021-2027;

► Operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

 

Investiţii în infrastructura de transport

► Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale - 40% din drumurile judeţene şi locale ar urma să fie modernizate, prin programele implementate de MDLPA;

► Creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilităţii regiunilor şi persoanelor, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene;

► Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a municipiului Bucureşti, prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti, a Complexului Feroviar Bucureşti (Gara de Nord şi a staţiei de cale ferată Bucureşti Nord)

► Creşterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2.163 km din reţeaua feroviară - (ex. Bucureşti-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărăşeşti-Iaşi, Filiaşi-Simeria);

► Modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Galaţi, Giurgiu,Corabia, Calafat, Drobeta, Olteniţa etc) şi conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere si feroviare;

► Eficientizarea companiei TAROM, prin selectarea unui management performant şi implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025.

 

Infrastructura de educaţie

► 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, constând atât în construcţii noi, cât şi în reabilitări;

► 15 campusuri şcolare, constând în şcoală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină;

► 20 de cămine studenţeşti;

► 5 centre universitare;

► 20 de tabere şcolare;

► 20 de centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire).

 

Infrastructură de Sănătate

► 200 de centre medicale în mediul rural;

► 15 spitale judeţene – reabilitare;

► 30 de spitale municipale şi orăşeneşti – reabilitare;

► 7 spitale, inclusiv maternităţi.

 

Infrastructură sportivă

► 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri);

► 8 bazine olimpice;

► 5 patinoare artificiale pentru competiţii;

► 7 complexuri sportive, capacitate între 3.000 şi 30.000 de locuri.

► 150 săli de sport, 30 bazine didactice de înot, 100 patinoare artificiale cu scop didactic şi 120 baze sportive;

► 5 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, constând în săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical.

Nicolae Ciucă (PNL), Prim-ministru

AFACERI DE LA ZERO