• Leu / EUR4.7287
  • Leu / GBP5.3209
  • Leu / USD4.1834
Eveniment

A deprecia sau a nu deprecia cursul, întrebarea strategică pentru economia românească

A deprecia sau a nu deprecia cursul, întrebarea strategică pentru economia românească

Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţiaeconomiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelordin ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problemacursului de schimb.
Tot mai mulţi oameni de afaceri şi analişti afirmă că economia sesufocă în lipsa unei deprecieri a leului şi se întreabă cât ne maipermitem să menţinem un curs de puţin peste 4 lei un euro, aproapede nivelurile din 2004, deşi între timp inflaţia acumulată a fostde 42%.

De doi ani BNR nu şi-a dezlipit ochii de pe piaţa valutară şi acheltuit mai bine de 4 miliarde de euro (potrivit estimărilor dintoamna trecută ale ING Bank) pentru a apăra leul. Asigurareastabilităţii cursului a fost principalul motiv al contractăriiîmprumutului extern de la Fondul Monetar In­ter­naţional şi UniuneaEuro­peană, de aproape 20 miliarde de euro, care a suplimentatrezervele de valută ale BNR.
Banca Naţională a calculat vinerea trecută un curs de 4,2672 leipentru un euro, cu numai 3,3% peste maximul anului 2004, de 4,12lei. Dacă s-ar fi respectat corelaţia cu inflaţia, euro ar fitrebuit să treacă de 5 lei.
Cei doi giganţi mondiali - Statele Unite ale Americii şi China -scriu un nou episod în războiul deprecierii propriilor monede. Întimp ce China continuă să cumpere masiv dolari pentru a contracarao apreciere a yuanului, în ciuda excedentului comercial enorm, înAmerica banca centrală (Fed) discută planuri pentru o nouă rundă demăsuri de "relaxare cantitativă", care se traduce practic printipărirea de monedă. Anunţul recent al Fed s-a văzut printr-odepreciere a dolarului cu 7% în faţa euro, doar în lunaseptembrie.
În România, exportul este, de la sfârşitul anului trecut, singurulmotor care trage pentru revenirea economiei, în timp ce consumulintern rămâne foarte slab. Cererea internă de consum a continuat săse contracte, pe fondul reducerii de salarii, al creşteriişomajului, dar şi al restrângerii drastice a finanţărilor acordatede bănci. Un leu mai slab ar ajuta exporturile, dar pe parteacealaltă ar putea antrena o creştere a inflaţiei şi probleme maimari pentru cei care plătesc rate la creditele în valută.

Oamenii de afaceri şi unii analişti cer tot mai răspicat ieftinireacreditului în lei - unde BNR are pârghii să intervină - chiar cupreţul unei deprecieri a cursului. De patru luni BNR a îngheţatdobânda-cheie la leu la 6,25% pe an, având de departe cea mairidicată dobândă dintre băncile centrale din regiune.
"Sunt necesare o serie de măsuri legislative care să reducăimportanţa exagerată a cursului de schimb în stabilirea preţurilorfinale în România. Aceste măsuri ar trebui să permită BNR sătolereze o volatilitate mai mare a cursului şi, prin scădereadobânzii-cheie, să ducă la posibilitatea unei finanţări în leiieftină a României prin intermediul sistemului bancar", spune RaduCrăciun, director de investiţii la Eureko Pensii. Creditul în lei -atât pentru populaţie, cât şi pentru companii - nu reuşeşte să seoprească din scădere, fiind în continuare preferate împrumuturileîn valută, din cauza diferenţialului de dobândă.

În dezbaterea privind opţiunile de politică monetară, analiştii dinbăncile comerciale tind în ultima vreme să favorizeze abordarea"prudentă" a BNR.
"Dacă nu se manifestă riscurile privind preţurile administrate şila produsele alimentare şi implementarea măsurilor de consolidarefiscală, atunci BNR nu are de ce să majoreze dobânda. Dar dacă apartensiuni pe piaţa locală şi dacă preţurile la alimente încep săurce, atunci BNR ar putea fi nevoită să majoreze dobânda. Deoarecene aşteptăm ca astfel de tensiuni să apară, anticipăm de asemeneaşi o uşoară majorare a dobânzii", spune Nicolae Covrig, economistla Raiffeisen Bank, una dintre băncile locale de top. Bancherii auînsă interesul ca BNR să menţină dobânzile sus, pentru că un astfelde context le permite obţinerea unor venituri mai mari, dar şi săasigure stabilitatea cursului, pentru a nu amplifica problemele lacreditele în valută.

Şi faţă de dolarul american leul a înregistrat o apreciere chiarmai puternică în anii trecuţi. În 2010 evoluţia s-a inversat, iardolarul a atins în iunie un maxim istoric la 3,56 lei, încondiţiile în care în 2004 se tranzacţiona la 3,2 lei.
"Cursul leu - dolar ne-a influenţat pozitiv (anul acesta - n.red.).Am avut stabilitate şi am avut diferenţe de curs favorabile.Antibiotice are exporturi mai mari decât importuri", a spus IoanNani, directorul general al producătorului de medicamenteAntibiotice Iaşi. Pachetul majoritar de acţiuni ale companiei estedeţinut de Ministerul Să­nătăţii.
Anul acesta, compania a început exportul de produse finite cătreStatele Unite iar în următorii doi ani estimează că livrările peaceastă piaţă vor atinge 15 milioane de dolari.
Înainte de 2010, compania livra pe piaţa din SUA substanţe active(folosite pentru producţia medicamentelor). Compania exportă şi înEuropa.
Întrebat dacă i se pare normal să lucreze cu acelaşi curs leu-dolarca în urmă cu cinci ani, Nani a răspuns: "Din păcate ne-am întorsîn urmă cu cinci ani la nivelul economiei şi trebuie să repunemeconomia în drepturi".

Recent şi omul de afaceri Viorel Cataramă, care controleazăproducătorul de mobilă Elvila, a afirmat că susţinerea artificialăa cursului de către BNR i-a afectat businessul.
Pentru companiile care se bazează şi pe importuri, creştereacursului ar fi însă o problemă.
"Aproape 50% din costurile pe care le avem sunt generate demateriile prime importate. Deşi exportăm 25% din producţie,devalorizarea leului nu ne-ar avantaja. Pentru compania noas­trăintervalul 4,2- 4,4 lei la un euro este cel optim", a declaratCristian Cornea, directorul general filialei locale a grupuluipolonez Can-Pack, care deţine o fabrică de ambalaje din aluminiu înBucureşti, cu afaceri de 40 de milioane de euro.
Fabrica din România asigură 80-90% din cutiile de bere aleHeineken, SABMiller, InBev sau Tuborg România. Can Pack exportă înţări precum Turcia, Grecia, Moldova şi altele.
El a mai spus că devalorizarea leului ar reprezenta un avantaj doarpentru companiile care exportă produse fabricate din materii primeluate din România şi nu aduse din import.
BNR este reticentă faţă de relaxarea politicii monetare. În totacest timp, banca centrală s-a arătat însă reticentă în a permite odepreciere prea mare a cursului, în condiţiile în care economiaromânească este expusă la riscul valutar, prin două canalemajore.

Pe de o parte, mulţi comercianţi - de la dealerii auto laoperatorii de telefonie mobilă, agenţiile de turism şi hotelieriipână la dezvoltatorii imobiliari - exprimă preţurile în euro,astfel că orice creştere a cursului se vede instantaneu în evoluţiapreţurilor, alimentând inflaţia.
Totodată, această omniprezenţă a euro a determinat şi un apetitridicat din partea populaţiei pentru creditele în euro, pe carebancherii le-au oferit cu mare largheţe.
În mod constant guvernatorul Mugur Isărescu a respins scenariul încare Banca Naţională ar da drumul la "tiparniţă", argumentulprincipal fiind fragilitatea stabilităţii preţurilor (inflaţia acoborât pe palierul de o singură cifră abia în anul 2004).

Când însă cererea internă are pers­pective atât de slabe, mai areBNR motive să fie preocupată de inflaţie?

Cum se poziţionează alte economiiemergente
Brazilia, o economie emergentă în plin avânt, se confruntă acum cuo întărire foarte puternică a realului pe fondul intrărilor decapitaluri speculative, care îi afectează însă competitivitateaexporturilor. "Suntem în mijlocul unui război internaţional alvalutelor, o depreciere generală a monedelor. Este o ameninţarepentru noi, deoarece ne afectează competitivitatea", spune GuidoMantega, ministrul de finanţe brazilian. Realul brazilian s-aîntărit cu circa 35% în faţa dolarului de la sfârşitul anului 2008.Investitorii speculativi caută acum pieţele care le asigurărandamente mai bune şi plasează acolo sume masive, în condiţiile încare pot împrumuta dolari la dobânzi apropiate de 0%.
Ceva mai aproape de noi, în Ungaria se poartă un adevărat războiîntre banca centrală, care are trasat ca obiectiv asigurareastabilităţii cursului, şi guvern, care doreşte ieftinireacreditului. Banca centrală păstrează dobânda la 5,25% pe an, întimp ce inflaţia anuală a coborât la 3,7%, în principal din cauzatemerilor privind presiunile de depreciere a forintului. î

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7287
Diferență: 0,0804
Ieri: 4.7260
Azi: 4.1834
Diferență: -0,9635
Ieri: 4.2193
Azi: 5.3209
Diferență: 0,5366
Ieri: 5.3065
Azi: 4.2397
Diferență: 0,4145
Ieri: 4.2262