Acordul preventiv parafat în primăvara anului 2011 de autorităţile române cu FMI şi care trebuia finalizat în aprilie 2013 a ajuns într-un "punct nevralgic": România a cerut o "perioadă de graţie" de două luni în care să-şi îndeplinească angajamentele nerespectate, iar opoziţia vorbeşte de o suspendare sau o rupere definitivă a acordului dacă nu se vor face progrese semnificative.
Astfel, balanţa celor aproape doi ani de acord preventiv cu FMI înclină spre partea negativă.
Rămâne de văzut care va fi mesajul pe care îl vor transmite astăzi experţii instituţiilor internaţionale, la finalul misiunii de evaluare.
În timp ce premierul Victor Ponta rămâne prin declaraţii un partizan al înţelegerii cu FMI, aripa liberală din coaliţia de guvernare a răbufnit ieri prin vocea preşedintelui Comisiei de buget din Camera Deputaţiilor, Dan Radu Ruşanu - unul dintre cei mai influenţi lideri ai PNL din Parlament.
Ruşanu, "eminenţa" liberalilor în domeniul economic, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse şi pentru cum s-a derulat precedentul acord semnat în 2009, fiind pentru prima dată când o voce de la putere îndrăzneşte să critice Fondul.
El a spus în debutul unei discuţii cu delegaţia FMI că s-a făcut o "greşeală enormă" prin creşterea impozitelor din 2010. "Orice student la economie ştie că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele şi taxele. Creşterea TVA la 24% şi tăierea salariilor cu 25% nu puteau aduce creştere economică. Aceste măsuri nu au fost impuse de FMI dar, citez: "Au fost acceptate de noi", a afirmat Ruşanu, potrivit Mediafax.
În replică şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer a afirmat că acuzele sunt fără temei şi a cerut ieşirea presei de la discuţii.
Liberalii au guvernat în perioada 2005 - 2008 fără consilierea FMI, la care au renunţat rapid după introducerea cotei unice. Chiar dacă au făcut progrese în domeniul privatizării, derapajul fiscal din 2008 a transformat România în victimă sigură a crizei internaţionale.
Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, România traversând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Dacă după acordul stand-by de doi ani încheiat în primăvara anului 2009, bazat pe uriaşul împrumut de aproape 20 mld. euro, marea dezamăgire a FMI a fost faptul că economia încă nu a revenit pe creştere, după cum declara Jeffrey Franks, şeful de atunci al misiunii Fondului la Bucureşti, acum lista dezamăgirilor este mai lungă.
Economia a rămas la limita recesiunii, deficitul bugetar a fost peste aşteptări, la 2,5% din PIB, privatizările nu au avansat, proiectul managementului privat în companiile de stat este un eşec, atragerea de fonduri europene a devenit o catastrofă prin blocarea mai multor programe, inflaţia a ieşit din intervalul ţintit de BNR, arieratele sunt tot acolo, evaziunea fiscală nu a fost redusă vizibil, iar proiectul impozitării marilor averi încă nu dă rezultate, statul nu reuşeşte să colecteze mai mulţi bani, creditarea este în picaj, iar cererea de consum nu şi-a revenit după prima rundă de majorări salariale din sectorul bugetar.
În privinţa listărilor, autorităţile şi-au asumat că vor demara până la sfârşitul lui 2012 şase oferte iniţiale şi secundare prin intermediul bursei, respectiv Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Tarom, dar până acum numai cea de la Transelectrica a avut loc, finalizându-se cu succes în luna martie 2012. În urma operaţiunii statul a strâns 38 mil. euro de la investitori.
În ceea ce priveşte proiectul CEO la stat, există în prezent manageri privaţi numai la Tarom şi CFR Infrastructură. În plus, au fost selectaţi şi managerii pentru Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile.
În timp ce Franks s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române pe parcursul primului acord, olandezul de Vrijer nu se arată foarte "înţelegător" cu guvernanţii români.
România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate.
Ratarea unor ţinte stabilite pentru 2012, precum şi restanţele legate de privatizări şi reforme structurale au determinat de această dată intrarea "în prelungiri" a acordului cu FMI şi, automat, se amână eliberarea ultimelor două tranşe de bani de la Fond.
Premierul Victor Ponta a spus că FMI "a agreat în principiu" extinderea cu două luni a acordului. Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să fie discutată de Consiliul Director al instituţiei în luna mai pentru a avea timp să îndeplinească o serie de precondiţii care privesc angajamente întârziate şi evoluţia bugetară, iar o nouă misiune ar urma să vină la Bucureşti în iulie.
Dinspre opoziţie au apărut mesaje privind o posibilă rupere a acordului. Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al finanţelor, a declarat la finalul discuţiilor cu experţii FMI, CE şi Băncii Mondiale că acordul "s-ar putea suspenda sau chiar se va rupe definitiv dacă nu se fac progrese semnificative în măsurile de reformă în următoarele două luni", potrivit Mediafax.
Nu ar fi prima dată când un acord preventiv cu FMI nu este dus la sfârşit. România mai are experienţa unui acord stand-by preventiv, semnat în iunie 2004, care nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.
Ce a promis Guvernul Fondului Monetar
Guvernul va lista 15% din acţiunile Romgaz până la sfârşitul lunii octombrie, cu o întârziere de şapte luni faţă de termenul asumat iniţial, şi încă 10% din acţiunile Hidroelectrica imediat ce compania iese din insolvenţă;
La Romgaz şi Hidroelectrica vor fi instalaţi manageri privaţi până la sfârşitul lunii martie;
Complexul energetic Oltenia va fi vândut unui investitor strategic după ce, într-o primă fază, un pachet de 15% din acţiuni va fi listat pe Bursă până la sfârşitul lunii octombrie;
Decizia de privatizare a Complexului energetic Hunedoara va fi adoptată până la finalul lunii februarie, iar în martie va fi angajat un consultant care să asigure vânzarea companiei imediat după preluarea activelor viabile de la CN a Huilei; dacă nu va exista niciun investitor interesat, CE Hunedoara va intra în insolvenţă;
Participaţia majoritară deţinută de stat la filiale Electrica va fi cedată până la sfârşitul lunii noiembrie. Pentru această operaţiune, Guvernul va angaja un consultant până la finalul lunii aprilie;
"Lichidarea" Termoelectrica şi CN a Huilei, în perioada imediat următoare, companii ale căror active viabile sunt transferate, conform înţelegerilor anterioare cu Fondul, către alte societăţi;
Manageri privaţi la CFR Marfă şi CFR Călători (până la sfârşitul lunii februarie) şi la CFR Telecom, CFR Electrificare şi Metrorex (până la sfârşitul lunii martie);
Pentru fuziunea dintre RADET şi Elcen va fi angajat un consultant care să evalueze în ce măsură această operaţiune va conduce la o mai bună performanţă operaţională;
Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să publice anunţul de privatizare a CFR Marfă în luna martie a acestui an şi să semneze contractul de vânzare a unui pachet majoritar de acţiuni până la jumătatea lui mai, tranzacţia urmând să fie încheiată atunci când "toate condiţiile vor fi îndeplinite".
Administratorul judiciar al Oltchim va prezenta un raport privind situaţia companiei la jumătatea lunii aprilie, când vor fi stabilite măsurile ce pot fi adoptate în acest caz. Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
